Analiza BNR: Deficitul de personal și impactul asupra prețurilor din economie

Costurile cu forța de muncă rămân o sursă de presiune inflaționistă

În trimestrul al doilea din 2025, costurile unitare cu forța de muncă (ULC) au scăzut la o singură cifră, confirmând tendința descendentă începută în prima parte a anului. Cu toate acestea, BNR subliniază că ritmul de creștere al salariilor brute rămâne peste cel al productivității muncii, ceea ce continuă să exercite presiuni asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.

Pe segmentul serviciilor și al alimentelor procesate, aceste presiuni sunt amplificate de scumpirea materiilor prime agroalimentare, ceea ce menține inflația de bază (CORE2 ajustat) la valori ridicate.

Detensionare parțială a pieței muncii

Indicatorii BNR arată o detensionare a pieței muncii, pe fondul încetinirii activității economice și al frânării cererii de consum. Rata șomajului BIM a rămas scăzută, dar a crescut ușor numărul locurilor de muncă vacante neocupate, iar dinamica angajărilor s-a temperat.

Totuși, un prag de încordare persistă, mai ales în sectoarele unde deficitul de personal este cronic – construcții, sănătate, educație și IT. Acest deficit continuă să fie acoperit parțial prin contingentul anual de 100.000 de lucrători străini, stabilit din 2022.

Citește și: BNR: materii prime și piața muncii, riscuri pentru inflație

Probleme structurale cronice

BNR atrage atenția că piața muncii din România se confruntă cu dezechilibre structurale vechi, care împiedică adaptarea rapidă la schimbările economice. Printre acestea se numără:

• nivel redus al educației timpurii,

• procent mare de tineri NEET (15–29 ani) – fără loc de muncă și fără formare profesională,

• scăderea populației active prin emigrare,

• participare redusă a adulților la educația continuă.

Aceste probleme necesită politici active în plan social și economic, pe termen mediu și lung, pentru a asigura o forță de muncă suficientă și competitivă.

Migrația și demografia, factori de risc suplimentari

Fluxul migrațional rămâne negativ în ansamblu, deși în ultimii ani s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de cetățeni români care revin în țară. Piramida populației arată însă un proces accentuat de îmbătrânire, cu efecte directe asupra sustenabilității sistemului de pensii și a capacității de muncă disponibile în economie.

Impactul asupra inflației

Banca centrală estimează că, deși presiunile salariale se vor diminua odată cu scăderea cererii agregate, acestea vor continua să fie vizibile pe termen scurt în sectoarele cu deficit de personal. Transmisia în prețuri va fi probabil temperată în a doua parte a anului 2026, pe măsură ce economia se stabilizează și reformele fiscale își produc efectele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.