Bombă în ziua votului: Bucureștiul, în colaps energetic. Ce nu spun niciunul dintre candidați

Cârpeală în loc de strategie: Bucureștiul, tratat ca o reparație rapidă

Chisăliță constată că, la fiecare rundă electorală, candidații vin cu aceleași mesaje superficiale: străzi reparate, câteva zeci de autobuze noi, câțiva kilometri de țeavă înlocuită la termoficare, câteva mii de panseluțe. Nicio discuție despre cum va arăta Bucureștiul în 2030 sau 2050, despre reziliență energetică sau infrastructură critică.

„Toți promit să stingă becul care pâlpâie, dar ignoră centrala care se prăbușește”, avertizează specialistul. Lipsesc complet teme precum rețele electrice smart, sisteme integrate de încălzire, microrețele, backup energetic sau infrastructură pregătită pentru situații extreme.

În timp ce candidații încearcă să repare butoane, orașul are nevoie de intervenții structurale.

Promisiuni mici pentru un oraș mare: „Avem nevoie de operație pe cord deschis”

Expertul spune că bucureștenii primesc doar promisiuni care „țin șase luni”, în timp ce orașul ar avea nevoie de reforme profunde, pe 25-50 de ani. Campaniile electorale rămân blocate în ideea reparației punctuale: schimbarea unei țevi, montarea unei pompe, plantarea unor copaci, fluidizarea traficului.

Dar aceste intervenții nu țin locul unei strategii energetice urbane mature.

Lipsesc complet temele care definesc orașele moderne: rețele redundante pentru a preveni blackout-urile, rezervoare de apă pentru clădirile înalte, sisteme de stocare termică și electrică, cartiere energetice autonome, termoficare de joasă temperatură - soluții care permit unui oraș să facă față schimbărilor climatice și crizelor energetice.

Infrastructura invizibilă care lipsește din toate programele

Chisăliță subliniază că orașele care se pregătesc pentru 2050 investesc masiv în infrastructuri pe care nu le vezi - cabluri, rezervoare, senzori, rețele redundante, digitalizare. Bucureștiul, în schimb, discută despre borduri, trotuare și semafoare.

„Un oraș nu trăiește din realizări rapide. Un oraș trăiește din infrastructură pe care nu o vezi, dar pe care te bazezi”, spune specialistul.

În analiza sa, atrage atenția că programele candidaților par scrise pentru anul 2005, nu pentru viitorul energetic al Capitalei. Termoficarea este tratată generic - „modernizare” - în loc să fie gândită ca unul dintre cele mai mari sisteme de încălzire urbană de joasă temperatură din Europa de Est.

Programele electorale: parțiale, fragmentate, fără viziune

Documentul notează că există câteva elemente de mediu și infrastructură care apar în programele candidaților - modernizarea termoficării, extinderea spațiilor verzi, regenerare urbană. Ciprian Ciucu, Cătălin Drulă și Daniel Băluță promit intervenții pe mediu, parcări, trafic sau regenerare.

Dar toate acestea sunt piese izolate, fără o strategie unitară care să lege energia, mobilitatea, clădirile și reziliența. Bucureștiul are nevoie de o viziune integrată, nu de proiecte disparate.

Ce lipsește aproape total din ofertele electorale

Analiza enumeră explicit teme absente:

- interzicerea încălzirii cu lemn și regândirea rețelelor care transportă energie;

- sisteme de backup pentru apă și energie, microrețele, baterii, infrastructură anti-blackout;

- plan de transformare a clădirilor la standarde zero-emisii;

- rețele electrice proiectate pentru consumurile din 2050;

- un plan urbanistic de tip „PUZ inteligent - rezilient - energetic - regenerabil”.

Nimeni nu propune reconstruirea orașului din temelii pentru următoarea jumătate de secol.

De ce nu propun candidații reforme mari

Potrivit lui Chisăliță, există trei motive principale:

• politicienii preferă proiectele care arată bine în primul mandat;

• infrastructura energetică urbană este greu de explicat alegătorilor și foarte costisitoare;

• electoratul nu cere încă astfel de proiecte, fiind obișnuit cu soluții rapide.

Dar asta nu înseamnă că nu sunt necesare.

Bucureștiul are nevoie de planuri pe termen lung, nu doar de cosmetizări.

Concluzie: „Orașul nu va deveni rezilient prin cârpeli”

Chisăliță încheie cu o metaforă dură: Bucureștiul este un organism bolnav cronic căruia candidații îi dau calmante, nu tratament real. Orașul ar avea nevoie de o inimă nouă (rețea electrică solidă), plămâni noi (mobilitate curată), un sistem sanguin nou (termoficare inteligentă), reflexe noi (microrețele, baterii, rezervoare de apă) și o coloană vertebrală urbanistică gândită pentru 50 de ani.

„Candidații nu văd asta, se uită doar la simptome. Dar povestea Bucureștiului nu o scriu cârpelile, o scriu viziunile.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.