Dumitru Chisăliță explică dezastrul de la Paltinu: greșeli umane și lipsă de planificare
Criza de la Paltinu, explicată...
Europa se confruntă cu una dintre cele mai sensibile vulnerabilități strategice ale momentului: rezervele de minerale rare – esențiale pentru radare, senzori avansați, motoare de precizie și sisteme critice de armament – ar putea începe să se epuizeze în câteva luni. În timp ce SUA cumpără agresiv și coordonat, asigurând fluxuri constante către furnizorii de componente, marii jucători europeni se zbat să procure aceleași resurse cu mai puțină susținere politică și cu lanțuri logistice mai puțin agile.
Reconfigurarea rapidă a industriei europene de apărare – accelerată de războiul din Ucraina – a scos la suprafață un adevăr dureros: continentul este în mare măsură dependent de China și vulnerabil în fața competiției globale pentru metale rare, precum neodim, dispriu, terbiu sau praseodim.
Chiar dacă SUA și China au anunțat un „armistițiu” de un an pe segmentul comerțului cu minerale rare, Beijingul menține limite stricte: nu permite exportul către companii implicate în producția de armament. În acest context, stocurile existente în afara Chinei sunt vânate rapid, iar Europa se mișcă, după cum recunosc chiar actorii din industrie, „prea încet și prea dezorganizat”.
„Dacă vindem un tonă de terbiu unui partener european, durează trei-patru săptămâni. Pentru un client american? Trei-patru zile”, a declarat Tim Borgschulte, CFO al traderului berlinez Noble Elements.
Citește și: Arhivele uraniului românesc, rătăcite la Măgurele! Ce a descoperit statul în urma cererii DCBusiness
Americanii folosesc forța financiară, viteza de decizie și expertiza lanțului de aprovizionare, canalizând mineralele rare direct către furnizorii de componente, pentru a asigura continuitatea producției. Departamentul Apărării din SUA garantează chiar prețuri minime timp de un deceniu pentru compania MP Materials, operatorul singurei mine americane de rare earths.
În Europa, tabloul este complet diferit. Producătorii de tehnică militară, cumpără direct, negociază individual, nu au date exacte despre necesar, primesc prea puțină susținere guvernamentală și ajung la achiziții de ultim moment, deseori ineficiente.
„Americanii au urgența, banii și oamenii cu mandat și expertiză. Europa duce lipsă de toate trei”, explică Jan Giese, manager Tradium GmbH.
Un oficial dintr-o mare companie germană de apărare spune că firmele americane au devenit atât de agresive în achiziții încât pe piața europeană rămân cantități mici, la prețuri foarte ridicate.
Mineralele rare vândute înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor chineze (aprilie 2025) se epuizează rapid. Fluxurile rămase sunt greu de urmărit, iar Europa nici măcar nu controlează ce iese de pe continent: nu există nicio restricție privind revânzarea către piețe din afara UE.
Între timp, europenii au început să realizeze dimensiunea problemei. Marile companii – precum Rheinmetall – fac „testări săptămânale de stres” pe lanțurile de aprovizionare și raportează stocuri de miliarde în materii prime critice. Însă IMM-urile din industrie nu își permit astfel de tamponări.
UE a adoptat în 2024 Critical Raw Materials Act, iar săptămâna aceasta va fi anunțată și noua inițiativă RESourceEU – un plan menit să reducă dependența de China și să dezvolte parteneriate strategice cu țări precum Canada, Australia sau state africane.
Germania explorează deja un acord submarin cu Canada, care ar include investiții directe ale Berlinului în extracția și procesarea mineralelor rare. Canada este considerată una dintre puținele alternative credibile la China, cu rezerve estimate la peste 15,2 milioane de tone.
Dar obstacolul major nu este lipsa resurselor naturale – ci procesarea. Europa are puține instalații de rafinare, tehnologia este în urmă, iar reglementările de mediu fac foarte dificilă finanțarea unor noi facilități. Unele companii din Franța au readus din pensie specialiști care știau procesele tehnologice de rafinare, doar pentru a reconstrui expertiza pierdută.
Experții avertizează că Europa trebuie să trateze criza mineralelor rare cu aceeași determinare cu care a abordat criza euro.
„Este nevoie de un ‘whatever it takes’. Altfel, dependența strategică rămâne o vulnerabilitate structurală”, spune Thorsten Benner, director al Global Public Policy Institute din Berlin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Criza de la Paltinu, explicată...
Uniunea Europeană se pregătește...
Europa riscă să rămână fără...
Curs valutar BNR, 2 decembrie...
PPC Energie vine cu o ofertă...
România găzduiește reuniunea...
Transportul de mărfuri prin...
Şedinţa comună de plen a...
Finalul de an aduce o avalanșă de schimbări fiscale, iar...
România pierde patru miliarde...
De Ziua Națională, în timp ce România își celebrează...
Instituțiile publice primesc un...
În luna octombrie 2025, rata şomajului în formă...
Ziua de 1 Decembrie nu este...
Antreprenorii din agricultură...
Fluviul Dunărea va înregistra...
Banca Națională a României...
Elvețienii au respins duminică,...
ANAF a pus în dezbatere publică...
Activele Pilonului II au urcat...