Azerbaidjanul bombardează Nagorno-Karabah. De ce e o veste proastă pentru România

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Azerbaidjanul spune că a lansat "activități antiteroriste" în regiunea Nagorno-Karabah pentru a restabili ordinea constituțională și pentru a alunga ceea ce a numit formațiuni militare armenești de acolo, o acțiune care ar putea prefigura un nou război în regiune.

Bombardamente puternice au putut fi auzite din imagini neverificate de pe rețelele de socializare filmate marți în Stepanakert, capitala Karabahului, numită Khankendi de Azerbaidjan.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit într-o declarație despre intenția sa de a "dezarma și de a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre, (și) de a neutraliza infrastructura lor militară".

Acesta a declarat că vizează doar ținte militare legitime folosind "arme de înaltă precizie" și nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de "restabilire a ordinii constituționale a Republicii Azerbaidjan".

Civilii au fost liberi să plece prin ceea ce a numit coridoare umanitare, a adăugat, inclusiv unul către Armenia.

Armenia, care afirmă că forțele sale armate nu sunt prezente în Karabah, a declarat, prin intermediul Ministerului Apărării, că situația de la granița sa cu Azerbaidjanul este stabilă.

Recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, Karabahul are o populație majoritar de etnie armeană și s-a rupt de sub controlul Baku la începutul anilor 1990, în urma unui război.

2. -imagine fara descriere- (nagorno-karabakg_52028300.jpg)

Azerbaidjanul a recucerit în 2020, în timpul unui război, o mare parte din teritoriile din interiorul și din jurul său, dar autoritățile de etnie armeană, care consideră zona ca fiind patria lor ancestrală, au rămas în continuare sub controlul unei părți din Karabah, inclusiv al capitalei.

Un acord de încetare a focului mediat de Rusia și aplicat de forțele de menținere a păcii rusești a rămas fragil de atunci, deși cu bombardamente frecvente și acuzații reciproce.

Armenia a acuzat Moscova, care este implicată în propriul război în Ucraina, că este prea distrasă pentru a-i putea garanta securitatea.

Merită menționat că atacul vine după ce premierul armean Nikol Pashinian a declarat deschis îsăptămâna trecută că el consideră că Rusia nu mai poate garanta securitatea Armeniei.

Relațiile dintre Pashinian și Putin au devenit din ce în ce mai reci, unii spunând că a sosit momentul ca țara din Caucaz să se elibereze de îmbrățișarea Moscovei. Deja, a început prietenia cu Statele Unite.

Influența Rusiei asupra statelor succesoare ale Uniunii Sovietice din Caucaz este în declin. În mod surprinzător, acest lucru a fost exprimat acum de șeful guvernului unui stat membru al OTSC (alianța militară condusă de Rusia). Premierul armean Nikol Pashinian a declarat pentru Politico că țara sa, cu cel mai mare teritoriu din lume, are din ce în ce mai puțin control asupra evenimentelor care se desfășoară în regiune.

De ce conflictul este dăunător pentru economia europeană și România

Mnistrul Energiei afirma în urmă cu câteva zile că dacă iarna va fi foarte grea, avem opţiunea de a activa un contract pe care Romgaz îl are cu Azerbaidjan, unde avem o rezervă de un miliard de metri cubi şi putem să apelăm la aceste gaze care să ajungă în România şi să susţină un eventual deficit pe această zonă. 

La începutul acestui an, România a semnat prelungirea contractului de livrare de gaze din Azerbaidjan. Noul acord presupune ca Socar, compania de gaze din Azerbaidjan, să livreze până la un milliard de metri cubi de gaze naturale într-o perioadă de 1 an. Gazele vor fi livrate prin coridorul sudic conectat cu cel Vertical care leagă Grecia de state din Europa Est Centrală. Tranzitul de gaze prin România se face prin conducta finalizată în 2020, cu o lungime de 480 de kilometri, după o investiție de jumătate de miliard de euro.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Curtea Constituțională a României / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Portul Constanța / Foto: Arhivă
Criptomonede / Sursa: Pexels
Viză pentru SUA / Foto: Freepik
Banca Naționala a României
Panouri fotovoltaice / Foto: Freepik
Cumpărături de Crăciun / Foto: Freepik

Bugetele de sărbători scad în România sub 500 de lei

Românii strâng cureaua de Crăciun: nouă din zece vor...

Adolescenți cu telefoane / Foto: Freepik
Criptomonede / FOTO: Freepik
Jared Kushner și Donald Trump
Harta Europei. Foto: Freepik.com
BVB
Platforma care forează în zăcământul Neptun Deep / Foto: Romgaz
Contor gaze / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Salariu / Foto: pexels.com
Curier. Foto: pexels.com
Șantier / Foto: Freepik
Foto: Pexels.com
Paris. Foto: Mihai Ciobanu
Casa de schimb valutar: Foto: Oana Pavelescu
Taxe și impozite mult mai mari pe proprietăți din anul 2026
Dumitru Chisăliță / Foto: Cristian Nistor / Agerpres
Traficul online al publicațiilor, afectat de Google
License: e131835bd28ca2c06930711faee9ceb69b

Rolul RMN-ului în monitorizarea afecțiunilor cronice

Afecțiunile pe termen lung schimbă multe lucruri în...

Centrala nucleara. Foto: Pexels.com

Polonia începe lucrările la prima sa centrală nucleară

Polonia va demara lucrările la prima sa centrală...

Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR
Sediul ANRE
Friedrich Merz, Keir Starmer, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron

pixel