BNR: Consumul gospodăriilor, principalul motor al creșterii economice din acest an

Autor: DCBusiness Team
Data actualizării:
Data publicării:
Banca Națională a României
Banca Națională a României
Avansul economic din țara noastră din anul în curs ar putea fi determinat, din nou, de consumul gospodăriilor, arată BNR.

Acest fenomen va fi determinat de creșterile salariale și, de asemenea, un rol important este constituit și de creșterea pensiilor, cât și scăderea inflației și a ratelor dobânzilor.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise şi fundamente probabila încetinire uşor sub aşteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunţate a creşterii economice în 2024 şi 2025 faţă de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe, precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei", se spune în minuta BNR.

 

Investițiile, puse la încercare de contextul geopolitic



Conform estimărilor BNR, în intervalul 2024-2025, România va înregistra o scădere semnificativă a creşterii volumului total al investițiilor realizate în capital fix, mai drastic decât a fost anticipat. Totuși, formarea brută de capital fix (FBCF) va avea un aport important la dinamica PIB iar acest lucru se va datora atragerii constante dar diminuate de fonduri europene. La această ecuație va contribui și incertitudinea asociată programelor şi execuţiilor bugetare, cât şi evoluţiile economice din țările europene şi tensiunile declanșate de războaiele în desfășurare.

"S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public şi la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidenţiate însă şi măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE", se spune în document.

În contextul presiunii exercitate de conflictele armate la nivel internațional asupra economiei românești, membrii Consiliului BNR au subliniat importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene. Aceștia au pus accent pe fondurile aferente programului Next Generation EU, care vin în sprijinul realizării reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice.

Membrii Consiliului BNR consideră că toți acești factori motivează menținerea neschimbată a dobânzii cheie pentru reducerea inflației în concordanță cu obiectivul de 2,5%, plus/minus un punct procentual. Prin urmare, ca efect a reducerii inflației, ulterior ar urma o scădere a ratei dobânzii de politică monetară.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Ministrul Adrian Câciu / FOTO: Gov.ro
Banca Naţională a României
Centrala Iernut a Romgaz / Foto: Romgaz
Marcel Ciolacu

Guvernul prelungește plafonarea prețului la energie

Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...

Copil
Trenul nou a rămas în gară
Industrie. Foto: Pexels.com
Nvidia / FOTO: Freepik
LM 400 / FOTO: Flichr

Lockheed Martin lansează un nou vehicul spațial

Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...

Marcel Boloș / Foto: Inquam Photos / George Călin
Dolari / sursa foto: Freepik.com
Dumitru Nancu
Dumitru Nancu
Tineri / Foto: Freepik

CCIR a organizat Forumul de Afaceri România – Polonia

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...

foto: pexels
Tichete / Foto: DCBusiness

Tichetele scapă de impozitare și contribuții sociale

O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...

Dacia Bigster / sursa foto: Dacia.ro

Vânzările Dacia în Europa au scăzut

Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...

Exploatare minieră
Experții au analizat toate aspectele / FOTO: Freepik
Industrie / Sursa: Freepik.com
Daniel Apostol, Franck Neel și Raluca Covrig / Foto: DCBusiness
Bursa de Valori de la București / FOTO: Facebook

Bursa de Valori Bucureşti, în creştere. Cifrele zilei

Bursa de Valori Bucureşti a deschis pe verde şedinţa de...

Joe Biden și Volodimir Zelenski / Foto: Casa Albă / Flickr

pixel