Explozia de la Cernobîl din 1986 a dărâmat zidurile și a sigilat multe camere și coridoare. Tone de material radioactiv din interiorul unui reactor au fost împrăștiate în întreaga instalație și căldura generată de nisipul topit de pe pereții reactorului în amestec cu betonul și oțelul au format ceva similar lavei intens radioactive care s-a scurs ajungând la etajele inferioare, scrie New Scientist.

Se consideră că o cameră, cunoscută sub numele de camera subreactorului 305/2, conține cantități mari din acest material, dar este inaccesibilă și nu a mai fost văzută nici de ochii oamenilor și nici ce cei ai robotilor, de la dezastru.

Acum, cercetătorii au văzut o creștere a emisiilor de neutroni din cameră, nivelurile crescând cu aproximativ 40% de la începutul anului 2016. Acest lucru indică o reacție de fisiune nucleară în creștere, astfel încât cercetătorii încearcă să stabilească dacă această creștere va dispărea, deoarece vârfurile anterioare din alte părți ale ruinelor au scăzut ori dacă acest lucru nu se întâmplă vor trebui să găsească o modalitate de a accesa camera și de a interveni.

Neil Hyatt de la Universitatea din Sheffield, Marea Britanie, care studiază eliminarea deșeurilor nucleare, compară situația cu „jarul într-o groapă pentru grătar” și spune „este un memento pentru noi că nu este o problemă rezolvată, este o problemă stabilizată”.

Una din explicațiile pentru acest eveniment nedorit este că  noua structură plasată deasupra reactorului în 2016 determină uscarea centralei. Când combustibilul de uraniu sau plutoniu se degradează radioactiv, acesta emite neutroni, care pot promova o reacție de fisiune dacă neutronii sunt capturați de către alți nuclei radioactivi. Cu toate acestea, cantitățile mari de apă încetinesc acești neutroni, împiedicându-i să fie capturați.

Citește și: PREMIERĂ. Filmare cu DRONA în centrala nucleară de la Cernobîl VIDEO

Adăpostul original, care a fost construit în grabă peste reactor în lunile care au urmat accidentului, a fost plin de găuri care permiteau apei de ploaie și păsărilor să intre. Dacă apa de ploaie a contribuit la suprimarea reacțiilor din camera 305/2, absența sa datorată noii structuri ar putea însemna că nu mai există suficientă apă în cameră pentru a încetini suficient neutronii. La fel, ar mai putea rămâne suficientă apă pentru a provoca probleme, deoarece dacă camera se usucă complet, neutronii ar fi apoi prea rapizi pentru a fi captați, prevenind și fisiunea. Deci, apa ar putea ajunge la un nivel critic.

„Am mai văzut astfel de fenomene cu alte resturi de combustibil nuclear. Rata de bază a neutronilor a crescut, s-a stabilizat și a scăzut din nou. Evident, asta sperăm să se întâmple și acum ”, spune Neil Hyatt.

Hyatt spune că situația este „un motiv de îngrijorare, dar nu alarmă”, dar că, dacă rata producției de neutroni continuă să crească, cercetătorii ar putea avea nevoie să intervină. Aceasta ar putea implica forarea în cameră și pulverizarea acesteia cu un fluid care conține o substanță precum azotatul de gadolinium, care ar absorbi excesul de neutroni și ar sufoca reacția de fisiune.

Maxim Saveliev a lucrat la închiderea mai recentă a Cernobilului și ulterior s-a alăturat Institutului pentru probleme de siguranță ale centralelor nucleare Academia Națională de Științe din Ucraina. El spune că monitorizarea precisă este dificilă, deoarece nu există senzor de neutroni în apropierea camerei în cauză, iar oamenii de știință nu au nicio idee despre ce material se află între senzorii lor și combustibilul topit, ceea ce face dificilă aprecierea scalei exacte a problemei. „Avem doar presupuneri”, spune el.

Saveliev spune că roboții ar trebui folosiți pentru a se apropia cât mai mult de camera 305/2 pentru a instala senzori de neutroni și de temperatură și, dacă este posibil, să ia probe de materialul asemănător lavei și să instaleze un absorbant de neutroni solid, cum ar fi gadoliniu sub formă de metal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.