Corectarea relației comerciale între mediul de afaceri și stat, în dezbatere la Senat

Problema principală: întârzierile de plată din partea statului

În cadrul expunerii de motive, inițiatorii subliniază că, deși statul este unul dintre cei mai mari beneficiari de bunuri și servicii prin intermediul achizițiilor publice, acesta nu își onorează de multe ori la timp obligațiile financiare față de furnizori. În majoritatea cazurilor, plata bunurilor și serviciilor întârzie dincolo de termenele stabilite prin contract, generând probleme financiare grave pentru firmele implicate.

Întârzierile în plata facturilor au un impact direct asupra furnizorilor, care se văd nevoiți să suporte costuri suplimentare, precum dobânzi bancare și penalități contractuale. Acest lucru duce la erodarea profiturilor acestor companii, ceea ce afectează nu doar bunul mers al afacerilor, ci și veniturile la bugetul de stat, întrucât impozitul pe profit scade.

Soluția propusă: plata TVA la momentul achitării facturilor de către stat

Pentru a corecta această situație, propunerea legislativă prevede ca taxa pe valoare adăugată (TVA) să fie colectată și plătită către bugetul de stat doar la momentul în care statul efectuează plata bunurilor și serviciilor primite de la furnizori. În prezent, firmele sunt obligate să colecteze TVA imediat după emiterea facturii, chiar dacă statul nu și-a îndeplinit obligația de plată. Acest mecanism creează o presiune financiară suplimentară asupra companiilor, mai ales a celor care nu au acces la surse ieftine de finanțare.

Potrivit inițiatorilor, implementarea acestui mecanism ar stimula statul să respecte termenele de plată stabilite și ar contribui la menținerea unui flux de numerar constant în economie. Se consideră că statul, fiind un jucător central în economie, ar trebui să dea un exemplu de corectitudine în relațiile comerciale, mai degrabă decât să fie un factor perturbator al acestora.

Impactul asupra companiilor mici și mijlocii

Un alt aspect important semnalat în expunerea de motive este legat de dificultățile cu care se confruntă în special companiile mici și mijlocii, care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a susține statul până la momentul efectuării plăților. Spre deosebire de companiile multinaționale, care pot accesa finanțări ieftine, aceste firme ajung adesea în situația de a acumula datorii sau de a intra în insolvență din cauza întârzierilor de plată din partea statului.

De asemenea, în multe cazuri, companiile se confruntă cu popriri pe conturi sau chiar cu executări silite, în ciuda faptului că acestea aveau sume importante de încasat de la stat pentru serviciile prestate. Acest paradox – în care firmele sunt sancționate de autoritățile fiscale pentru neplata obligațiilor, în timp ce statul întârzie plățile către ele – este văzut ca o dovadă clară a necesității unei reforme urgente.

Beneficiile propunerii legislative

Inițiativa legislativă urmărește să corecteze această inechitate, oferind un cadru legislativ care să asigure o relație comercială echitabilă între stat și furnizori. Prin aplicarea acestei măsuri, se speră că statul va deveni un partener de încredere pentru mediul de afaceri, eliminând nesiguranța și blocajele financiare care afectează lanțurile de aprovizionare ale companiilor ce colaborează cu administrația publică.

Adoptarea propunerii ar avea efecte pozitive atât pentru bugetul de stat, cât și pentru companii. Statul ar beneficia de o gestionare mai eficientă a resurselor financiare, iar companiile ar avea acces la un flux de numerar mai predictibil, fără a mai fi nevoite să își finanțeze activitatea din credite bancare sau alte surse costisitoare.

Se cere urgentarea măsurii

În concluzie, inițiatorii solicită adoptarea în regim de urgență a acestei propuneri legislative, având în vedere implicațiile economice semnificative pe care întârzierile de plată le generează asupra mediului de afaceri și bugetului de stat. Fără aceste modificări, multe firme se află în pericol de a intra în insolvență sau faliment, ceea ce ar avea un impact negativ asupra întregii economii.

În plus, pentru a sprijini adoptarea cât mai rapidă a proiectului, inițiatorii au cerut Guvernului să comunice punctul de vedere asupra implicațiilor bugetare generate de această inițiativă, conform procedurilor prevăzute de Constituția României. Se așteaptă ca această propunere să contribuie la consolidarea unui mediu de afaceri mai sănătos și mai predictibil în relația cu statul, eliminând una dintre cele mai mari surse de incertitudine pentru companiile care derulează contracte cu administrația publică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.