Cosmin Marinescu (BNR): Inflația, cea mai perfidă amenințare. Opţiunile Băncii Naţionale

Cei care au acumulat economii, cu iscusință și cumpătare, văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, ceva mai ușurați. Însă, pe termen lung, inflația zădărnicește planuri de investiții și încetinește dezvoltarea. Probabil că inflația înaltă și perpetuată de-a lungul anilor este cea mai puternică frână în calea prosperității, dar și indiciul implacabil al unor politici publice eronate, aflate pe contrasensul responsabilității economice și sustenabilității financiare.

Revenind la inflație ridicată

Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă.

Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august. Bineînțeles că aceste evoluții ale prețurilor conțin și o anumită componentă psihologică. Comercianții au recurs la soluții de protejare a marjelor și de a preîntâmpina, eventual, noi înrăutățiri ale condițiilor de piață. Iar consumatorii se raportează la noile prețuri, mai mari, pentru aproape toate categoriile de bunuri, dar mai ales pentru servicii, prin reducerea considerabilă și previzibilă a consumului.

Prognoza BNR prefigura încă din vară aceste vârfuri ale inflației, cu riscurile aferente, în special pe termen scurt. În ciuda acestor presiuni inflaționiste, Consiliul de administrație al BNR a decis în 2025, în ședințele din 8 august, 8 octombrie și, recent, în 12 noiembrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%. La acest nivel a fost redusă dobânda de referință în 2024, de la 7% anterior, în condițiile în care inflația intrase, la jumătatea anului 2024, pe un ușor trend de descreștere, însă doar temporar, așa cum aveam să observăm peste doar câteva luni, se arată în analiza realizată de către viceguvernatorul BNR.

Opțiunile BNR privind politica monetară

Raportul BNR asupra inflației, precum și concluziile raportului de țară al FMI, ambele documente publicate pe 14 noiembrie, evidențiază o suită de argumente și conferă, totodată, o imagine prospectivă, pe termen mediu, asupra stance-ului politicii monetare. Înțelegerea amănunțită a cauzelor dinamicii prețurilor și a activității economice, precum și a cadrului regional și global, acestea sunt elementele radarului informațional al BNR, unul complex, dar și adaptabil.

Opțiunea de a menține rata dobânzii de politică monetară, anume de a rămâne încă în abordarea wait-and-see, este o reacție perfect justificată ce încorporează cântărirea atentă a prognozelor și a spectrului de riscuri. Iar pentru a o înțelege, trebuie, de fapt, să ne uităm la toate opțiunile de politică monetară de care dispun membrii CA al BNR.

Momentan, o reducere a dobânzii de politică monetară ar fi, cel puțin din perspectiva riscurilor pe termen scurt, practic ruptă de realitatea financiară cotidiană. Este drept, ne confruntăm și urmează un deficit de cerere și mai amplu, însă o reducere a dobânzii de referință ar fi pe contrasensul mandatului BNR, și s-ar repercuta nu doar în planul prețurilor, cât mai ales în cel al riscului de dezancorare a așteptărilor pe termen mediu.

Un astfel de scenariu nedorit ar afecta credibilitatea băncii centrale, care ar fi ulterior constrânsă, pentru a readuce inflația în intervalul țintei, să ia măsuri mai bruște și mai restrictive pentru activitatea economică decât ar fi normal în alte circumstanțe.

Astfel, rămâne de analizat de ce nu este justificată nici majorarea dobânzii de referință. Conform proiecțiilor, în lipsa unor șocuri imposibil de previzionat, ne așteptăm ca inflația să marcheze o corecție abruptă, cu aproximativ 5 puncte procentuale la jumătatea anului 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale sunt absorbite în sistemul prețurilor, explică viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.

Citiţi analiza completă aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.