Covid-19. Insomnie, căderea părului și dinți crăpați, consecințe ale stresului

Deși oamenii subestimează adesea influența minții asupra corpului, un număr în creștere de cercetări arată că nivelurile ridicate de stres pe o perioadă lungă de timp pot modifica drastic funcția fizică și pot afecta aproape fiecare sistem de organe.

Acum, la cel puțin opt luni de la debutul pandemie, alături de un ciclu electoral divizat dar și tulburări de altă natură, aceste efecte se manifestă într-o varietate de simptome.

„Componenta de sănătate mintală a COVID începe să vină ca un tsunami”, a spus dr. Jennifer Love, psihiatru din California și coautor al unei viitoare cărți despre cum să te vindeci de stresul cronic.

La nivelul SUA, sondajele au constatat rate în creștere de depresie, anxietate și gânduri suicidare în timpul pandemiei. Dar mulți experți medicali au spus că este prea devreme pentru a măsura simptomele fizice asociate, deoarece acestea apar în general la câteva luni de la începerea stresului.

Cu toate acestea, unele cercetări timpurii, cum ar fi un mic studiu chinezesc și un sondaj online a mai mult de 500 de persoane din Turcia, indică o creștere a efectelor stresului.

În S.U.A., datele din FAIR Health, o bază de date nonprofit care oferă informații despre costuri pentru industria sănătății și consumatori, au arătat creșteri ușoare până la moderate ale procentului de afirmații medicale legate de afecțiuni declanșate sau exacerbate de stres, cum ar fi scleroza multiplă și zona zoster. O creștere deosebită a fost înregistrată la cazurile noi a boalii autoimune lupus, de exemplu, respectiv de 12% anul acesta - comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (ianuarie-august).

Lockdown trei săptămâni. Dr. Musta: ”Lucrurile scapă de sub control”

Express Scripts, un important manager de beneficii pentru farmacii, a raportat că prescripțiile pentru medicamentele anti-insomnie au crescut cu 15% la începutul pandemiei.

Poate că cel mai puternic indicator vine de la medicii care raportează un număr tot mai mare de pacienți cu simptome fizice pentru care nu pot determina o cauză.

Dr. Shilpi Khetarpal, dermatolog la Cleveland Clinic, obișnuia să vadă aproximativ cinci pacienți pe săptămână cu căderea părului legată de stres. De la mijlocul lunii iunie, acest număr a crescut la 20 sau 25. Majoritatea femeilor, cu vârste cuprinse între 20 și 80 de ani, care spun că părul le cade în smocuri, a explicat Khetarpal.

În Houston, cel puțin o duzină de pacienți au spus specialistului în fertilitate Dr. Rashmi Kudesia că au cicluri menstruale neregulate, modificări ale secreției vaginale și sensibilitate a sânilor, în ciuda nivelurilor normale de hormoni.

Stresul este, de asemenea, a fost găsit vinovat de către stomatologi pentru creșterea rapidă a numărului pacienților cu dinți măcinați, fracturi ale dinților și probleme ale articulației temporomandibulare.

„Noi, ca oameni, ne place să avem ideea că ne stăpânim mintea și că stresul nu este mare lucru”, a spus psihiatrul Jennifer Love, ”Dar pur și simplu nu este adevărat”.

Stresul provoacă modificări fizice în organism care pot afecta la rândul lor aproape fiecare sistem de organe.

Covid-19. Apa de gură, eficientă în lupta împotriva SARS-CoV-2

Deși simptomele stresului cronic sunt adesea respinse ca fiind în mintea pacienților, durerea este foarte reală, a spus Kate Harkness, profesor de psihologie și psihiatrie la Universitatea Queen's din Ontario.

Când corpul se simte nesigur - fie că este vorba de o amenințare fizică de atac sau de o teamă psihologică de a pierde un loc de muncă sau de a se molipsi de o boală - creierul semnalează glandele suprarenale pentru a pompa hormonii stresului. Adrenalina și cortizonulul inundă corpul, activând răspunsul de luptă sau fugă. De asemenea, perturbă funcțiile corporale care nu sunt necesare pentru supraviețuirea imediată, cum ar fi digestia și reproducerea.

Când pericolul a trecut, hormonii revin la niveluri normale. Dar în perioadele de stres cronic, ca o pandemie, corpul continuă să pompeze hormonii stresului până când se epuizează. Acest lucru duce la creșterea inflamației în tot corpul și în creier și la un sistem imunitar care funcționează prost.

Studiile leagă stresul cronic de bolile de inimă, tensiunea musculară, problemele gastro-intestinale și chiar micșorarea fizică a hipocampului, o zonă a creierului asociată cu memoria și învățarea. Pe măsură ce sistemul imunitar acționează, unele persoane pot chiar să dezvolte noi reacții alergice.

Vestea bună este că multe dintre aceste simptome sunt reversibile. Dar este important să le recunoaștem devreme, mai ales când vine vorba de creier, a spus Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.