De ce americanii au renunțat la reactoarele modulare NuScale - Analiză
Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
 Foto: NuScale
Foto: NuScale
Pentru România, dar și alte state europene, accidentul nuclear de la Cernobîl este încă viu iar consecințele acetui dezastru creat de om încă se fac simțite prin numărul mare de cancere.

Centrala nucleară de la Cernavodă, utilizează sistemul CANDU, o tehnologie verificată și îmbunătățită în timp, niciuna dintre centralele nucleare care utilizează acest sistem nu au suferint niciodată niciun accident.

Anii trecuți, în România, a început să se facă lobby pentru construirea unei centrale nucleare la Doicești, Dâmbovița, care utilizează o altă tehnologie, nouă.

Tehnologia NuScale este una care aparent ar trebui să coste mai puțin, dat fiindă ar utiliza reactioare modulare mai mici.

Ceea ce mi s-a părut puțin curios a fost faptul că tocmai în țara de origine a acestei tehnologii, repectiv SUA, nu s-au construit astfel de centrale nucleare. De fapt ar fi trebuit să se construiască în statul Utah însă proiectul a fost abandonat.

Am căutat să aflăm care sunt motivele care au stat la baza deciziei de a se abandona această nouă tehnologie și am aflat din presa americană de specialitate că s-a dovedit faptul că acest tip de centrală nucleară nu este deloc ieftină.

În luna noiembrie a anului trecut 2023, Utah Associated Municipal Power Systems, sau UAMPS, a reziliat ceea ce urma să fie "prima centrală cu reactor modular de mici dimensiuni NuScale Power care va începe să funcționeze în Statele Unite".

Deznodământul era unul așteptat după semnale care au fost ignorate timp de mai mulți ani. Deși au existat probleme specifice acelui proiect, provocările financiare și tendințele în materie de costuri la care s-a asistat în acest caz vor afecta orice proiect de reactor nuclear modular de mici dimensiuni.

Într-o lume mânată de rațional, nicio companie de utilități sau niciun guvern nu ar mai investi încă un ban în aceste concepte teoretice de reactoare, se spune într-un articol publicat la începutul anului în utilitydive.com.

Așa cum a fost anunțat în 2015, proiectul din Utah presupunea inițial construirea a 12 module de reactor capabile să genereze 600 MW, cu scopul de a începe operațiunile "în jurul anului 2023" și la un "cost peste noapte" de 3 miliarde de dolari. În 2018, NuScale a anunțat o modificare a designului, fiecare modul producând acum 60 MW de energie electrică, sau 720 MW pentru întreaga centrală, susținând că acest lucru ar reduce costul "pe kilowatt de la un cost preconizat de 5.000 de dolari la aproximativ 4.200 de dolari".

Costurile estimate ale proiectului au crescut brusc la 4,2 miliarde de dolari în 2018, apoi la 6,1 miliarde de dolari în 2020 și, în cele din urmă, la 9,3 miliarde de dolari în 2023, după ce a fost redus la 462 MW în 2021. În cele din urmă, costurile au fost în mod clar prea mari pentru ca membrii UAMPS să le suporte.

Birocrație și opacitate

Inginerii și contabilii din cadrul proiectului au privit în mod evident nerealist lucrurile în ceea ce privește costurile probabile, sau poate că NuScale a preferat să dea cu blândețe vestea proastă despre cât de imensă va fi factura. Sau ambele. NuScale a pretins că va fi un cost nejustificat de scăzut al energiei electrice generate de proiect odată ce acesta va fi operațional, un cost obținut cu ajutorul unei metodologii economice opace, fără claritate în ceea ce privește ipotezele. Există o lecție aici: nu putem avea încredere în estimările inițiale ale costurilor pentru reactoarele nucleare și pentru energia electrică produsă de acestea.

Proiectul UAMPS nu face excepție și adaugă încă un punct de date la un lung istoric de depășire a costurilor și a timpului pentru proiectele de energie nucleară. Un studiu academic din 2014 a examinat 180 de proiecte de energie nucleară din întreaga lume și a constatat că 175 dintre acestea au depășit bugetul inițial cu o medie de 117% până la finalizarea lor. De asemenea, acestea au durat, în medie, cu 64% mai mult decât se preconiza.â

Reactoarele modulare mici sunt dezavantajate din punct de vedere economic. Producția mai mică de energie a acestor reactoare, mai puțin de 300 MW pe unitate prin definiție, în comparație cu cei aproximativ 1.000 MW pentru reactoarele tipice construite de peste patru decenii, înseamnă venituri mai mici pentru compania de utilități proprietare. Dar costul de construcție nu este proporțional mai mic. Inginerii numesc acest lucru economii de scară. În ceea ce privește costul pe unitate (megawatt) de capacitate de producție, SMR-urile și energia electrică pe care o produc vor fi mai scumpe decât energia produsă de marile centrale nucleare aflate în prezent în construcție. După cum arată estimările Lazard, aceste centrale mari nu sunt ele însele competitive cu sursele regenerabile.

Energie electrică nucleară scumpă

Lipsa economiilor este evidentă în cazul proiectului UAMPS. Costul său final a fost cu aproximativ 250% mai mare decât costul inițial pe megawatt pentru proiectul Vogtle de 2 200 MW din Georgia. Dar fenomenul costurilor mai mari pentru reactoarele mici este general și va afecta toate propunerile de SMR. Pe baza unui cost per megawatt, costul estimat al proiectului SMR CAREM-25, care se construiește în Argentina, este estimat între 17 și 24 de milioane de dolari, în același registru cu cel al proiectului UAMPS. De asemenea, din punct de vedere istoric, cele mai multe dintre primele reactoare mici construite în Statele Unite au fost închise din cauza condițiilor economice nefavorabile.

Susținătorii energiei nucleare subliniază natura variabilă a surselor regenerabile și susțin că o anumită formă de energie nucleară este necesară pentru a menține fiabilitatea sistemului energetic. Dar rețelele au trebuit întotdeauna să se confrunte cu aprovizionarea variabilă, inclusiv din surse de energie presupuse a fi fiabile: centralele nucleare trebuie să fie oprite pe neașteptate din motive de siguranță (de exemplu, centralele din Japonia după dezastrul de la Fukushima), iar centralele pe cărbune pot să nu funcționeze din cauza întreruperii aprovizionării cu combustibil, de exemplu, din cauza deraierii unui tren. Fiecare centrală nucleară franceză a fost, în medie, oprită timp de 96,2 zile, 115,4 zile, 103,8 zile și 152 de zile în 2019, 2020, 2021 și, respectiv, 2022.

Demn de remarcat este faptul că proiectul de la Doicești, România, se amână, o propunere privind o tocmai un împrumut pune bețe în roate, după ce Ministerul Energiei a respins aprobarea acestei solicitări în condițiile în care chiar Nuclearelectrica a dat aviz negativ acestei solicitări.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Guvernul are buzunarele goale / Ilustrație: DCBusiness
Munca la birou. Pexels.com
Recep Tayyip Erdogan / Foto: flickr.com
Wall Street
Bani

Cursul BNR. Leul, indecis la sfârșit de săptămână

Banca Națională a României a calculat valoarea leului...

Barbie. Foto: pexels.com

Vânzările de păpuşi Barbie scad, iar explicaţia e simplă

Vânzările de păpuși Barbie scad în lipsa unei...

Blue screen / sursa foto: Wikimedia Commons
Bernard Arnault
Aur

Aurul se redresează după o scădere bruscă

Prețul aurului a recuperat, vineri, din terenul pierdut...

Economia Rusiei
Rubla rusească
Ceaiul de la ora 5 / FOTO: Freepik

Tradiția britanică a ceaiului de la ora cinci, amenințată!

Inundații, secete... În India și Kenya, efectele...

Dolari / sursa foto: Freepik.com
OpenAI

Inteligență artificială: OpenAI amenință Google

Un anunț care a făcut ca acțiunile Alphabet,...

China Japonia / sursa: Freepik.com
Skoda Auto
Centrală pe cărbune / sursa foto: Freepik.com
Jocurile Olimpice / FOTO: Facebook JO Paris 2024
Romgaz

Dividendele Romgaz ajung, începând de astăzi, la acționari

Valoarea dividendului brut pe acțiune este de 0,1425 lei.

pexels.com
TVA
Wall Street. Foto: Pexels.com
Actualizarea CrowdStrike / sursa foto: Wikimedia Commons / Dulles Airport CrowdStruck

pixel