De ce plătesc românii cea mai scumpă energie din UE raportat la venituri

România a ajuns, în iulie 2025, țara cu cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa raportat la puterea de cumpărare, arată analiza realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. În plus, România înregistrează și cea mai mare creștere a prețului la energie dintre toate statele europene în intervalul iunie–iulie 2025, scumpirea fiind „mai mult decât dublă” comparativ cu următoarea clasată.

Deși România dispune de resurse energetice proprii semnificative — gaze naturale, hidro, nuclear și regenerabile — și nu este dependentă de importuri, costul energiei pentru populație a ajuns să fie cel mai greu de suportat din Uniunea Europeană, poziționând economia românească într-o situație vulnerabilă.

România, locul 1 în Europa la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare

Potrivit analizei, prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse pentru consumatorii casnici plasează România pe:

locul 1 în Europa la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare (PPS)

locul 10 în Europa la prețul absolut, nemodificat prin raportarea la venituri

În iulie 2025, românii au plătit, raportat la nivelul de venit, de patru ori mai mult decât consumatorii din Ungaria — țara cu cel mai mic preț al energiei prin aceeași raportare.

Creșterea prețului energiei în iunie–iulie 2025 a fost cea mai mare din Europa, dublă față de următoarea țară clasată, indicând o deraiere rapidă a pieței într-un moment în care alte state europene au reușit să stabilizeze costurile.

Citește și: Energia s-a scumpit iar: România ajunge la 158 €/MWh

Paradoxul românesc: resurse energetice abundente, prețuri printre cele mai mari

În mod paradoxal, România, care are una dintre cele mai reduse dependențe energetice din UE, se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate tarife pentru populație. Dumitru Chisăliță pune situația pe seama unui cumul de factori structurali:

Piața energetică europeană

Prețurile sunt influențate de regulile pieței europene, unde cotațiile sunt ridicate, mai ales în perioadele cu volatilitate a combustibililor fosili.

Taxe și tarife de transport/distribuție extrem de ridicate
Aceste componente reprezintă „până la jumătate din factura finală”, un nivel mult peste media europeană.

Lipsa investițiilor în infrastructură
Rețelele electrice vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță ridicate se regăsesc direct în facturi.

Speculații și volatilitate ridicată pe piața liberă
Liberalizarea fără un cadru de protecție și fără sancțiuni eficiente a permis „fluctuații mari și greu de controlat”.

Costurile tranziției energetice
Proiectele verzi, stocarea energiei, extinderea rețelelor — toate implică investiții mari care sunt recuperate prin tarife mai ridicate.

România „plătește scump” întârzierea investițiilor, lipsa modernizării rețelelor, dar și măsurile reactive adoptate în ultimii ani, în locul unei strategii coerente.

Riscurile economice: inflație, relocarea industriilor și pierderea competitivității

Costurile ridicate ale energiei influențează întreaga economie, avertizează Chisăliță. Printre consecințe:

• creșterea inflației prin costuri mai mari în producție;

• scăderea puterii de cumpărare a populației;

• relocarea industriilor către țări cu energie mai ieftină;

• producție mai scumpă în agricultură și servicii;

• slăbirea competitivității României în atragerea investițiilor străine.

În timp ce alte țări își folosesc energia ieftină ca avantaj competitiv, România riscă să devină o economie mai puțin atractivă, incapabilă să concureze regional.

Impact social: sărăcia energetică se adâncește

Fără o scădere a prețului energiei sau măsuri de protecție bine calibrate, „inegalitățile sociale se vor accentua”, avertizează Asociația Energia Inteligentă.

În mediul rural, numeroase gospodării sunt deja în sărăcie energetică, iar prețurile mari pot împinge și mai multe familii în imposibilitatea de a-și plăti facturile.

Chisăliță subliniază că problema nu este doar economică, ci structurală și socială. România are nevoie de:

• investiții mari în modernizarea rețelelor,

• tarife corect calibrate,

• reglementare riguroasă,

• piețe funcționale,

• protecție reală pentru consumatorii vulnerabili,

• termene clare pentru tranziția energetică.

Fără reforme rapide, prețurile mari vor frâna dezvoltarea României

România se află într-un moment critic: dacă nu reduce costurile energiei, consecințele pe termen lung vor fi pierderea competitivității, stagnare economică, migrație accelerată și presiune socială.

Prețul real al energiei electrice nu este doar numărul din factură, ci efectul de domino asupra industriei, bugetului, investițiilor și nivelului de trai — un fenomen care, potrivit Asociației Energia Inteligentă, va continua să se agraveze fără reforme rapide și coerente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.