De ce poate fi periculoasă vânzarea unui pachet de 5% din Romgaz, Nuclearelectrica sau Transgaz

Domnia sa se străduiește să demonstreze că vânzarea de pachete minoritare de 5% din companiile cu capital majoritar de stat (Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz etc) este legală și posibilă. Măsura poate contribui semnificativ la consolidarea bugetară și creșterea PIB.

Ceea ce susține domnul Grădinescu nu poate fi contestat deoarece ideea nici măcar nu îi aparține. Este un „truism” prezent în orice manual de economie.

Este evident că acțiunea de listare duce teoretic și logic la consolidare bugetară și creștere de  PIB, dar (căci există un mare DAR ) nu în orice condiții, ori, autorul mai sus citat ignoră total aceste condiții. Și aceste condiții se găsesc în manuale dar probabil, autorul nu le-a consultat. Nu doar manualele, dar și istoria economică modernă subliniază noile și specificele condiții pe care le impune situația economiei de război funcționării pieței de capital și, implicit protejării capitalului de stat, ca pilon central al apărării suveranității și independenței economice. 

Economia de război nu înseamnă doar pregătirea pentru luptă și apărare prin dezvoltarea unor activități instituționale și industriale de creare și modernizare a structurilor militare, ci și întărirea capacității statului național de a-și orienta și reglementa economia în direcția implementării interesului național, opunându-se oricărei influențe străine/inamice.

Studiile moderne de geoeconomie și geopolitică subliniază necesitatea că, în actualele condiții, economia de război are datoria să apere teritoriul și populație împotriva următoarelor situații considerate atacuri „casus belli”: subminarea siguranței alimentare, de sănătate și energetice, atacuri informatice, subminarea capacității statului național de orientare și reglementare a economiei.

Evident, România se află în economie de război. Nu doar ne înarmăm și contribuim la sprijinirea, chiar cu sacrificii, a luptei Ucrainei împotriva invaziei rusești, dar suntem și atacați prin practici de război hibrid.

Toate acestea sunt clare și cunoscute dar altele, deși sunt clare, nu sunt foarte cunoscute sau nu sunt îndeajuns de bine înțelese nu doar de populație dar și de unii decidenți politici ai momentului.

Nu se discută despre atacul la care este supusă suveranitatea statului român prin vectori de capital străin infiltrați în structura economiei noastre. Dacă nu ar trebui să ne îngrijorăm prea mult de penetrarea economiei de capitalul francez care controlează apa, de cel austriac care controlează energia etc, deoarece ar fi capital prieten, provenit din structurile europene din care facem și noi parte, ar trebui să ne îngrijorăm de penetrarea capitalului rusesc venit direct sub steag rusesc sau ascuns sub faldurile altor state. 

Capitalul rusesc penetrat în economia noastră este un fel de „coloană a cincea” care poate oricând, în condițiile economiei speciale, nu doar de război, să devină o armă puternică împotriva noastră.

Părerea mea este că listarea la bursă în actualele condiții a oricărei societăți românești, mai ales cele menționate de autorul citat, este un imens risc prin oferirea capitalului rusesc, cu sau fără mască, oportunitatea de a penetra proprietatea statului român.

S-ar cere analize prea profunde și elaborate a ofertanților ceea ce în actuale condiții instituțiile românești nu au capacitatea de a le efectua. Există însă și altă interpretare a efortului depus de autorul citat de a demonstra legalitatea și posibilitatea listării.

În contextul programului de austeritate al domnului prim ministru Ilie Bolojan, avem tot dreptul să presupunem că măsurile, în totalitatea lor, menite să distrugă economia și nivelul de trai sunt concepute nu pentru propagandisticul motiv al reducerii deficitului, ci pentru a justifica măsuri „de avarie” cum ar fi listarea. Poporul trebuie să fie înspăimântat de apocalipticul viitor desenat de domnul viceprim ministru Atanasiu și să accepte, chiar „cu bucurie” listarea. Putem suspiciona chiar că toată politica de austeritate pentru popor a actualului guvern are ca scop final vânzarea sub diferite forme a patrimoniului statului român.

Dintr-un astfel de punct de vedere, am putea considera pledoariea domnului Gabriel Grădinescu ca „o pregătire” sau un test pentru a vedea reacțiile. O altă problemă este ce a așa numitului „pachet majoritar de 5%”.

Unii zic că nu este niciun pericol deoarece 5% este prea puțin pentru ca cineva să preia controlul. Este corect, dar nu despre pondere este vorba, ci despre avantajul pătrunderii în structura capitalului. Breșa creată poate oricând conduce la mișcări cu efecte contrar intereselor naționale ale statului în respectivele societăți. Trebuie avut în vedere contextul geopolitic în care ne aflăm ca și evidenta schimbare a paradigmei modelului global de dezvoltare a umanității.

„Dividentul păcii” nu mai există. Statele naționale își recâștigă rolul și importanța într-o lume care își schimbă raporturile de forțe și se pregătește asiduu pentru o luptă cu toate mijloacele pentru accesul la resurse.

România este o importantă sursă pentru multe resurse, de la agricole, energetice până la pământurile rare și va deveni o țină importantă pentru marii competitori. Pentru a se păstra ca stat național independent în orizontul viitorilor 30-40 de ani, România va trebuie să se bazeze pe doi piloni: populația și suveranitatea statală.

Amândoi pilonii sunt în pericol ca urmare a actualei politici: suntem supuși unui proces dramatic și rapid de depopulare atât demografic, cât de imigrație, accentuate de măsurile de austeritate și de fiscalitate a natalității. Listarea în actuala etapă este un prim pas spre pierderea suveranității statale.

Rămâne de cercetat dacă ceea ce face guvernarea Bolojan este un act conștient de pregătire a dispariției României sau un act de inconștiență și incompetență.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.