Descoperire UIMITOARE. Coronavirusurile care ne ajută în lupta împotriva Covid-19

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au examinat dacă probele de plasmă pre-pandemică - unele prelevate de la rezidenți ai Statelor Unite, altele din două țări din Africa subsahariană - au prezentat semne de recunoaștere a antigenilor SARS-CoV-2. Ei au descoperit că mai puțin de 3% din probele americane conțineau anticorpi de combatere a infecțiilor care au reacționat cu antigenele SARS-CoV-2. În schimb, între 19% și 14% din eșantioanele din țările sub-sahariene au prezentat un răspuns la SARS-CoV-2.

Majoritatea probelor de plasmă sub-sahariene care au reacționat cu antigeni SARS-CoV-2 au reacționat și cu coronavirusuri sezoniere, adică cele care provoacă banalele răceli. Proteinele de la unul dintre aceste coronavirusuri sezoniere au fost găsite în 92% din probele reactive sub-sahariene, iar proteinele din altul au apărut în 50% din probe.

Per total, descoperirile indică faptul că expunerea anterioară la coronavirusurile sezoniere a generat răspunsuri imune care ar putea oferi și o anumită protecție împotriva SARS-CoV-2, afirmă cercetătorii. În acest caz, protecția încrucișată ar putea contribui la ratele surprinzător de scăzute de infecție și mortalitate raportate până în prezent în Africa subsahariană.

Covid-19. Vaccinul cu NANOPARTICULE, mai sigur și mai simplu de produs

Pidemiile din regiune, care rezultă în parte din resurse de îngrijire a sănătății și infrastructuri igienice relativ limitate, a determinat inițial mulți virologi și epidemiologi să se teamă că Africa subsahariană va fi afectată în mod deosebit de dur de SARS-CoV-2.

Cercetătorii se așteptau ca pandemia de SARS-CoV-2 să facă ravagii în Africa, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În țările sub-sahariene nu există focare ca cele din SUA iar mortalitatea este mult redusă.

Profesorul Charles Wood de la Universitatea 3M din Nebraska, a explicat că experimentele echipei au arătat, de asemenea, că majoritatea anticorpilor receptivi din probele sub-sahariene nu vizau faimoasa proteină spike, cea care iese din SARS-CoV-2 și se leagă de celulele gazdă, în schimb o așa-numită proteină nucleocapsidă care conține materialul genetic din centrul său. 

Acest lucru ar avea sens, a spus Wood, având în vedere că proteinele spike tind să prezinte mai multe variații în cadrul unei familii de viruși - variație care forțează un sistem imunitar să genereze anticorpi specifici pentru fiecare membru al acelei familii.

Uniformitatea relativă a nucleocapsidei face ca aceasta să fie mai predispusă la recunoașterea unui răspuns imun mediat de celule și a unor anticorpi cu reactivitate încrucișată care sunt de fapt produși ca răspuns la alți ”membri ai familiei”, în acest caz, rudele sezoniere ale SARS-CoV -2.

Wood a subliniat că studiul echipei a confirmat doar reacția încrucișată a anticorpilor coronavirus sezonieri cu antigenele SARS-CoV-2 și nu producerea de celule T reactive încrucișate necesare pentru stabilirea imunității protectoare. Dar el a spus că dorește să efectueze studii specifice care ar putea răspunde definitiv dacă coronavirusurile sezoniere sunt de fapt tampoane împotriva vărului lor mai periculos.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.