Directorul general al FMI cere Chinei o abordare mai ţintită a politicilor COVID
Autor: Antonia Popescu
Data publicării:
Directorul general al FMI cere Chinei o abordare mai ţintită a politicilor COVID
Directorul general al FMI cere Chinei o abordare mai ţintită a politicilor COVID
Este timpul ca statul chinez să renunţe la restricţiile severe şi să aibă o abordare mai ţintită a COVID-19, a afirmat într-un interviu acordat AP directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, la câteva zile după protestele extinse din China.

Oficialul FMI a cerut "o recalibrare" a politicii Chinei "zero-COVID", explicând că modificarea ar atenua impactul asupra economiei mondiale, deja afectată de inflaţia ridicată, criza energiei şi perturbările din lanţul de aprovizionare cu alimente.

"Vedem importanţa trecerii de la restricţiile severe la cele mai bine orientate, astfel încât restricţiile ţintite permit ţinerea sub control a răspândirii pandemiei fără costuri economice semnificative", a declarat, la Berlin, Georgieva.

De asemenea, oficialul a cerut Chinei să analizeze politicile privind vaccinările şi să se concentreze pe vaccinarea "celor mai vulnerabile persoane".

O rată mică de vaccinare în rândul vârstnicilor a fost principalul motiv pentru care autorităţile de la Beijing au recurs la restricţii severe, în timp ce apariţia celor mai contagioase variante a sporit presiunea asupra eforturilor de a ţine sub control răspândirea pandemiei.

Restricţiile au încetinit totul în a doua economie mondială, de la călătorii la vânzările auto. Şeful FMI a cerut Chinei "să ajusteze abordarea generală privind modul în care Beijingul evaluează funcţionarea lanţurilor de aprovizionare şi să fie atentă la efectele economice negative asupra restului lumii".

FMI se aşteaptă în acest an la o creştere a economiei chineze de doar 3,2%, sub media globală pentru 2022, un eveniment extrem de rar.

Georgieva a avertizat că este prea devreme pentru ca Rezerva Federală a SUA (Fed) să renunţe la majorările de dobândă şi şi-a exprimat speranţa că actuala criză a energiei, provocată de invadarea Ucrainei de către Rusia, va accelera trecerea la energia din surse regenerabile în Europa.

De asemenea, şeful FMI a apreciat că foametea în creştere din statele în curs de dezvoltare reprezintă "cea mai importantă problemă globală care poate fi rezolvată".

Deşi deciziile Chinei afectează întreaga lume, Georgieva a arătat că riscul cel mai mare cu care se confruntă economia mondială îl reprezintă inflaţia ridicată, care a determinat băncile centrale să majoreze dobânzile, făcând creditul mult mai scump pentru consumatori şi companii.

"Autorităţile se vor confrunta cu dificultăţi majore anul viitor, trebuie să fie disciplinate în lupta contra inflaţiei. De ce? Deoarece inflaţia subminează fundaţia pentru creştere economică şi cel mai mult îi afectează pe oameni", a declarat şeful FMI.

Întrebată dacă Rezerva Federală a SUA ar trebui să ia o pauză în cazul majorărilor de dobândă, care duc la aprecierea dolarului şi pun presiune pe ţările mai sărace, Georgieva a răspuns că "Fed nu are alte opţiuni decât să menţină politica monetară până când se va înregistra o scădere credibilă a inflaţiei".

"Ei datorează asta economiei SUA, economiei mondiale, deoarece ceea ce se întâmplă în Statele Unite dacă inflaţia scapă de sub control are efecte negative asupra restului lumii", a avertizat oficialul FMI.

Datele din SUA şi Europa privind inflaţia încă sunt prea ridicate, iar "datele din acest moment spun: este prea devreme să daţi înapoi", a afirmat Georgieva.

Totodată, ea a atras atenţia asupra tensiunilor internaţionale dintre China şi Occident şi dintre Rusia şi Occident, care ameninţă să restricţioneze comerţul şi efectul său benefic asupra creşterii economiei şi prosperităţii. Deşi există temeri privind perturbarea lanţurilor de aprovizionare, "trebuie să facem eforturi serioase pentru a găsi un mod pentru a contracara aceste instincte protecţioniste", în timp ce trebuie să fim oneşti în legătură cu îngrijorările privind aprovizionarea, susţine şeful FMI.

Oficialul a adăugat că deja în lume se vedeau semnele sporirii foametei înainte ca invadarea Ucrainei de către Rusia să perturbe livrările de cereale către Africa şi orientul Mijlociu. Mai multe investiţii într-o agricultură rezilientă şi sprijin pentru micii fermieri, precum şi eforturi pentru reducerea risipei alimentare, ar putea fi o parte a soluţiei, a apreciat şeful FMI.

Lumea trebuie "să se concentreze pe securitatea alimentară într-un mod cuprinzător, care să reducă risipa alimentară şi, cel mai important, să acorde mai multă atenţie fermelor mici, unde trăiesc mulţi oameni, în special în ţările în curs de dezvoltare, şi care mai au mult de făcut până îşi vor rezolva problemele de solvabilitate", a adăugat aceasta. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Motorina continuă să fie mult mai ieftină decât benzina

Până acum câțiva ani, motorina era mai ieftină decât...

Care sunt autovehiculele pentru care nu se datorează impozit

În anumite situații legea prevede că nu proprietarii...

Rusia intenționează să reia exporturile de benzină

Rusia intenționează să ridice interdicția privind...


pixel