Primul seism s-a înregistrat la ora locală 2:01, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 82 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 76 km est de Braşov, 90 km nord-est de Ploieşti, 103 km sud de Bacău, 116 km vest de Galaţi, 117 km vest de Brăila şi 141 km nord de Bucureşti.

Cel de-al doilea cutremur s-a produs la ora locală 6:15, în judeţul Buzău, la o adâncime de 143 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 72 km est de Braşov, 85 km nord-est de Ploieşti, 109 km sud de Bacău, 119 km vest de Galaţi, 119 km vest de Brăila şi 136 km nord de Bucureşti.

În luna octombrie a acestui an, în România au avut loc 10 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 grade pe Richter.

Cel mai mare seism din acest an a avut loc în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonică a fost resimţită şi la Bucureşti.

Citește și: 

Bani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Tot ce trebuie să știi ca să obții finanțarea

După îndelungi tergiversări a fost aprobat programul prin care clădirile cu risc seismic pot fi consolidate cu bani de la stat.

Riscul seismic din România este bine cunoscut iar despre București se știe că este cea mai expusă capitală riscurilor seismice din toată Europa iar clădirile care sunt cu risc sunt numeroase.

Noua măsură a fost aprobată marți de președintele statului și mai trebuie doar să fie publicată în Monitorul Oficial.

Noua lege prevede lansarea unui program ce se va desfășura pe parcursul a patru ani și prin care este vizată consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

„Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenţii la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și creșterii eficienței energetice a acestora”, scrie, mai exact, în proiectul de lege.

Acest nou program va cuprinde două subprograme. Unul destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și al doilea pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme adică locuințe și spații cu altă destinație decât cea de locuință. 

La momentul când a fost lansat proiectul de lege în dezbatere publică, Cseke Attila, ministrul dezvoltării spunea că “finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată”.

Noua lege prevede că după ce clădirile vor fi consolidate prin aceste programe, imobilele nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, dacă este vorba de clădirile cu destinație de locuință iar cele cu altă destinație nu vor putea fi vândute timp de 10 ani. Însă dacă totuși vor fi vândute, acest lucru va fi posibil numai cu condiția rambursării fondurilor folosite la consolidare. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.