România, pe ultimul loc din UE la alocările bugetare pe persoană pentru cercetare și dezvoltare

Alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare experimentală (R&D) la nivelul UE s-au situat anul trecut la 275,6 euro pe persoană, o creştere de 53,3% faţă de 2013 (181 euro pe persoană), iar România a avut cea mai scăzută alocare bugetară pe persoană, conform datelor publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Cele mai ridicate alocări au fost înregistrate, în 2023, în Luxemburg (646,6 euro pe persoană), Danemarca (552,4 euro pe persoană) şi Germania (529,3 euro pe persoană). La polul pus, ţările membre UE cu cea mai scăzută alocare bugetară pentru cercetare şi dezvoltare experimentală au fost România (21,2 euro pe persoană), Bulgaria (33,1 euro pe persoană) şi Ungaria (48,1 euro pe persoană).

În 2023, alocările bugetare guvernamentale totale pentru R&D la nivelul UE s-au situat 123,684 miliarde de euro, echivalentul a 0,73% din PIB. Este o creştere de 5,3% faţă de 2022 (117,424 miliarde de euro) şi de 54,8% comparativ cu 2013 (79,886 miliarde de euro).

Între 2013 şi 2023, aproape toate guvernele UE au majorat alocările lor bugetare pentru R&D, cele mai mari creşteri creşteri procentuale fiind în Letonia (291%, de la 16 euro pe persoană în 2013 la 62,6 euro pe persoană în 2023), Polonia (147%, de la 37,8 euro la 93,3 euro) şi Bulgaria (133%, de la 14,2 euro la 33,1 euro). Singura ţară din UE care a raportat un declin de 28% a fost Ungaria (de la 66,9 euro la 48,1 euro). 

Cea mai mare parte a alocărilor bugetare guvernamentale din 2023 pentru cercetare și dezvoltare la nivel european, și anume 35,5%, a fost direcționată către progresul general al cunoașterii, finanțat în principal printr-un grant public în bloc cunoscut sub denumirea de fonduri universitare generale publice (GUF), pe care multe instituții publice de învățământ superior le primesc pentru a-și susține toate activitățile. În plus, 17,3% din alocările guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (GBARD) au fost destinate progresului general al cunoștințelor din alte surse decât GUF, urmate de 11,0% pentru producția industrială și tehnologie, 6,9% pentru sănătate și 6,0% pentru explorarea și exploatarea spațiului. 

Companiile românești de cercetare

Companiile românești care activează în aria de cercetare-dezvoltare nu beneficiază suficient de facilitățile fiscale oferite de stat, aproape jumătate dintre acestea nu au aplicat pentru facilitățile oferite de Guvern, conform unui studiu EY recent.

Studiul arată că peste 60% dintre companiile intervievate spun că sunt informate și cunosc facilitățile fiscale care permit societăților o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal (50% din cheltuielile eligibile pentru aceste activități) și, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare - dezvoltare și inovare.

Totuși, 40% din companiile incluse în studiu nu cunosc aceste facilități, cu atât mai mult cu cât vorbim despre companii din sectoare de activitate care ar putea cunoaște un proces accelerat de dezvoltare, în actualul context economic dificil și complex, dacă ar desfășura astfel de proiecte.

Pe de altă parte, deși 61% dintre respondenți declară că sunt în cunoștință de cauză privind facilitățile acordate în cazul derulării proiectelor de cercetare - dezvoltare, doar 31% au accesat una dintre cele două facilități, respectiv, 69% nu au aplicat pentru obținerea acestora.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.