Grupul rus Gazprom a decis să invoce o clauză de tip "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze către cel puţin un important client din Europa, potrivit unei scrisori trimisă de Gazprom în data de 14 iulie şi consultată luni de Reuters.

În această scrisoare, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei "situaţii extraordinare", care nu poate fi controlată de grupul rus. Gazprom adaugă că măsura invocării "forţei majore", o clauză invocată într-o situaţie în care o companie se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla, este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, "ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp.

Un trader citat de Reuters susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală.

Cel mai probabil, decizia Gazprom va escalada tensiunile dintre Rusia şi Occident pe tema invaziei ruseşti din Ucraina. Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Moscovei, şi-a propus să înceteze să mai utilizeze combustibil fosili ruseşti din 2027, însă pentru moment vrea ca livrările de gaze ruseşti să continue până când va putea să găsească alţi furnizori.

Livrările de gaze ruseşti au scăzut de-a lungul tuturor marilor rute de tranzit, inclusiv via Ucraina şi Belarus dar şi prin intermediul conductei Nord Stream 1, la care se efectuează în prezent lucrări de mentenanţă, transmite Agerpres.

Citeşte şi: Criza gazelor determină Germania să ia în calcul extinderea duratei de viaţă a centralelor nucleare rămase în funcţiune

Autorităţile din Germania iau în considerare prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare rămase în ţară, a anunţat luni Ministerul Economiei, pe măsură ce sprijinul public faţă de o astfel de iniţiativă creşte pe fondul unei posibile întreruperi a livrărilor de gaze ruseşti. Cele trei centrale nucleare rămase în Germania sunt programate să fie închise până la sfârşitul anului, după ce fostul cancelar Angela Merkel s-a angajat să renunţe treptat la energia nucleară în urma incidentului din 2011 de la centrala nucleară Fukushima din Japonia. Cele trei centrale au reprezentat 6% din producţia de energie electrică a Germaniei în primul trimestru al anului 2022.

O primă examinare efectuată de Ministerele Mediului şi Economiei în luna martie a constatat că nu era recomandată prelungirea duratei de viaţă a centralelor, invocând provocările legale, de acordare a licenţelor şi de asigurare, necesitatea unor verificări de siguranţă extinse şi posibil costisitoare şi lipsa barelor de combustibil pentru menţinerea în funcţiune a centralelor.

Dar scăderea livrărilor de gaze ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1 a încurajat vocile pro-nucleare din Germania şi Europa înaintea unei preconizate crize de electricitate în această iarnă. "Vom evalua din nou şi apoi vom lua o decizie pe baza unor fapte clare", a spus un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate în câteva săptămâni. Membrii blocului conservator de opoziţie CDU/CSU au acuzat Partidul Verzilor, care conduce Ministerul Economiei, pentru rezistenţa guvernului la schimbarea abordării în această chestiune, spunând că aceasta este pur ideologică. Dar purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii termenilor nu a fost niciodată pentru guvern una ideologică, ci una tehnică, transmit Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.