Indicele ROBOR ne ține pe jar: Ba urcă, ba coboară

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, joi, ajungând la 7,97%, de la 7,98% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Citește și ROBOR revine pe creștere. Ecoul vocii lui Isărescu s-a stins?

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut uşor, miercuri ajungând la 7,98%, de la 7,96% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% pe an, de la 8,12% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an, consemnat şi marţi. Citește mai departe AICI

Citește și Adrian Vasilescu despre deficitul excesiv: De vină este școala și societatea românească

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a explicat la B1TV că: ”Datoria publică este făcută pentru a acoperi deficitul bugetar. Deficit bugetar care se acoperă în exclusivitate din împrumuturi unele externe, altele interne. Mulți se întreabă, și am văzut în emisiuni unde se duce datoria publică. Acolo se duce, în acoperirea deficitului bugetar deficitul bugetar care este mare în România. Practic, suntem în deficit excesiv. Singura țară din Uniunea Europeană, cu veniturile la buget raportate la PIB mici, sunt cam 30 la sută. Aici nu putem să dăm vina pe Ministerul de Finanțe că Ministerul de Finanțe aduă și plătește. Este vorba de societatea românească în ansamblu. Absolut societatea românească, începând cu școala și începând cu toate forțele din această societate, care ar trebui, asemenea danezilor, norvegienilor, finlandezilor, suedezilor să se ocupe mai mult de educația financiară, de înțelegerea lucrurilor în această țară. Ei nu se ocupă. Și nu este vorba numai de autorități. Este vorba de societatea întreagă”.

În ceea ce privește dobânzile mari la care se împrumută țara noastră, consultantul a spus că: ”Afirmația conform căreia România se împrumută scump este una relativă”, a explicat economistul și a continuat: ”Este relativă în sensul că dacă mai demult, cu doi ani în urmă, noi ne împrumutam cu 9% și ungurii cu 2%. În amintirea multora a rămas această diferență. Ei bine, în momentul de față ungurii se împrumută mai scump decât noi”. Despre Bulgaria, Vasilescu că o trebuie scoasă din calcul pentru că... Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.