Industria morții. Câți bani cheltuie omenirea pe arme

Suma cheltuită de statele lumii pentru bugetul apărării totalizează, potrivit datelor publicate în 2018 de către Stockholm Internation Peace Research Institute (SIPRI), circa 1.739 de miliarde dolari, o medie de 2,2% din PIB-ul însumat al lumii. Aproape 40% din bani au fost cheltuiți de către Statele Unite, 610 miliarde de dolari, iar tendința administrației Trump este de a majora cheltuielile de la an la an, bugetul propus pentru 2019 fiind 674,4 miliarde. Americanii cheltuie mai mult decât bugetele de apărare însumate ale următoarelor cinci state din clasament, chiar dacă și China și Rusia au crescut alocările. La mare distanță urmează China (228 miliarde), Arabia Saudită (69 miliarde), Rusia (66 miliarde), India (63 miliarde), Franța (57 miliarde), Marea Britanie (47 miliarde), Japonia (45 miliarde), Germania (44 miliarde), Coreea de Sud (39 miliarde).

Țările arabe cheltuie în neștire

Legat de ponderea în PIB a cheltuielilor cu apărarea, țările arabe nu se uită la bani. Pe primul loc se află Oman, cu 12,1% din PIB, urmat de Arabia Saudită-10,3%, Congo-6,2%, Kuwait-5,8%, Algeria-5,7%, Iordania-4,8%, Israel-4,7%, Liban-4,5%, Rusia-4,3% și Bahrain-4,1%. Ponderea cheltuielilor cu apărarea în PIB-ul Statelor Unite este de 2,2%. În ce privește ponderea bugetului apărării în cheltuielile guvernamentale, primele  cinci poziții sunt deținute de Sudan-30,9%, Arabia Saudită-30,4%, Oman-26,3%, Belarus-25,3% și Congo-17,9%.

La capitolul comerțului internațional cu arme, statisticile internaționale sunt prezentate pe perioade de cinci ani, interval de timp socotit mai relevant ținând seama că majoritatea contractelor de achiziții se derulează pe o durată mai lungă. Potrivit SIPRI, cel mai mare exportator în perioada 2012-2016 a fost SUA, cu 47,1 miliarde de dolari, top 10 fiind completat de Rusia-33,1 miliarde, China-9,1 miliarde, Franța-8,5 miliarde, Germania-7,9 miliarde, Marea Britanie-6,5 miliarde, Spania-3,9 miliarde, Italia-3,8 miliarde, Ucraina-3,6 miliarde și Israel-3,2 miliarde.

Citește și: Producătorii americani de armament au profitat din plin de politica lui Trump

Topul importatorilor este dominat de India-18,2 miliarde, Arabia Saudită-11,6 miliarde, Emiratele Arabe Unite-6,5 miliarde, China-6,3 miliarde, Australia-5,6 miliarde, Algeria-5,3 miliarde, Turcia-4,7 miliarde, Irak-4,5 miliarde, Pakistan-4,4 miliarde și Vietnam-4,2 miliarde.

Supremația americană este arătată și de faptul că în clasamanetul vânzărilor de armament, din primele 10 companii, doar trei nu sunt americane. Este vorba de britanicii de la BAE Systems cu vânzări de 25,5 miliarde dolari în 2015 (locul 3 în lume), concernul european Airbus cu 12,8 miliarde de dolari și italienii Leonardo S.p.A. (9,3 miliarde). Pe primele două locuri din lume sunt companiile americane Lockheed Martin-36,4 miliarde de dolari și Boeing-27,9 miliarde.

România, în curs de înarmare

România a devenit una dintre țările care chetuie sume considerabile pentru înarmare. Deși bugetul MapN în 2018 a fost de circa 4 miliarde de dolari, el reprezintă 2% din PIB, procentaj relativ mare în raport cu majoritatea țărilor europene. Creșterea din ultimii ani a fost spectaculoasă, provocată și de politica agresivă a Rusiei din zona Mării Negre.

În 2017, bugetul a fost de 16,3 miliarde de lei, o creștere de 45% față de anul precedent, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării, iar nivelul de 1,81% din PIB a situat România pe locul 6 în NATO. Potrivit execuției bugetare aferente anului 2017, România a alocat achizițiilor de armament 33% din bugetul MApN, fapt ce a plasat-o pe primul loc în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Alocațiile bugetare vor fi consistente și în anii următori, de minm 2% până în anul 2026, cu contracte deja semnate și aflate în derulare pentru mai mulți ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.