Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 10% în luna noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna octombrie. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%.

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 34,9% în luna octombrie, semnificativ mai mic decât avansul de 41,5% înregistrat în luna octombrie. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente au continuat să accelereze, de la 13,1% în octombrie, până la 13,6% în noiembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,6%, la 6,4% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobânzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%.

Cu toate acestea, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a spus luni că ar fi "surprinsă" dacă vârful de inflaţie a fost atins în octombrie, sugerând că există riscul ca inflaţia să continue să crească în lunile următoare astfel că înăsprirea politicii monetare va continua. "Mi-ar plăcea să văd că inflaţia a culminat în octombrie dar cred că este mult prea multă incertitudine pentru a spune că aşa s-a întâmplat", a declarat preşedintele BCE cu ocazia unei audieri în Parlamentul European.

Amenzile rutiere în 2023. Care sunt intențiile Guvernului

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiectul de OUG privind privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit Codului rutier (OUG nr. 195/2--2), valoarea amenzilor rutiere se calculează în funcție de punctul-amendă, care reprezintă ”10% din salariul minim brut”.

Având însă în vedere că, începând cu 1 ianuarie ianuarie, salariul minim brut crește, în România, la 3000 de lei, normal ar fi ca și acest indice să se majoreze. 

Dar nu. Plafonarea stabilită de câțiva ani în privința valorii punctului-amendă se va aplica și anul viitor, conform proiectului de Ordonanță de urgență pus marți seara în dezbatere de cei de la Finanțe.

Mai precis, plafonarea la valoarea de 145 de lei va deveni oficială după ce documentul în cauză va fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial.

Pentru prima dată, această măsură de plafonare a fost aplicată în 2017. Începând din 2018, an de an, inclusiv anul acesta, punctul-amendă a fost menținut la același nivel. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News