Intervenția fulgetăroare din Kazahstan, mesajul lui Putin înainte de negocierile cu NATO - ANALIZĂ

"Dacă a produs o impresie, este spre binele tuturor", a declarat Konstantin Kosachiov, vicepreședinte al Camerei superioare a parlamentului rus. 

Operațiunea dramatică - prima de acest fel a blocului militar condus de Rusia, pe care Moscova îl consideră o versiune a NATO - a avut loc cu doar câteva zile înainte ca SUA și aliații săi să se întâlnească cu negociatorii de la Kremlin pentru a încerca să abordeze preocupările Moscovei cu privire la expansiunea alianței occidentale spre granițele sale și pentru a preveni o invazie a Ucrainei pe care Occidentul se teme că Moscova o plănuiește, notează Bloomberg.

Kremlinul spune că nu o face, dar a masat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței, potrivit oficialilor occidentali, ceea ce este consideartă o provocare fundamentală pentru SUA și aliații săi. În timp ce Occidentul ar dori să vadă fostele state sovietice din jurul Rusiei în afara orbitei Moscovei, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu este pregătită să folosească forța. Putin, așa cum a arătat din nou în Kazahstan în această săptămână, însă este.

La momentul potrivit

Parașutiștii ruși, care au ajuns pe teren la doar câteva ore după ce președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a solicitat miercuri, au ajutat la recucerirea unor puncte strategice cheie, precum aeroportul din Almaty, care fusese ocupat de protestatari, a căror nemulțumire față de creșterea prețurilor la combustibil s-a transformat rapid în cereri politice. Până vineri, Tokayev a declarat că nu va negocia și a ordonat forțelor sale de securitate să tragă în opozanți fără avertisment. 

"Toate aceste evenimente sunt neașteptate, dar foarte bine sincronizate în ajunul negocierilor cu SUA", a declarat Fiodor Lukyanov, șeful Consiliului pentru politică externă și de apărare, care consiliază Kremlinul. "Rusia a reamintit care sunt capacitățile sale de a lua decizii rapide și non-standard în sfera politico-militară pentru a influența evenimentele în locuri din lume care sunt importante pentru ea."

Prețul uraniului, dat peste cap de revoltele din Kazahstan. O nouă problemă pentru piața energiei?

Desfășurarea din Kazahstan marchează a doua oară în tot atâția ani în care Putin a intervenit cu succes pentru a ajuta la salvarea unui aliat care se confruntă cu o revoltă populară. În 2020, sprijinul Kremlinului pentru liderul belarus Alexander Lukașenko l-a ajutat pe acesta să zdrobească protestele și să reziste sancțiunilor americane și europene care au urmat.

Îndrăzneala lui Putin de a folosi forța în străinătate a crescut în ultimii ani, pe măsură ce a văzut cum indignarea occidentală față de operațiunile sale se estompează rapid. Cu siguranță, desfășurarea din Kazahstan este mult mai modestă decât anexarea Crimeii în 2014 sau invazia Georgiei din 2008. Cu toate acestea, la 30 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia se bucură acum de o influență mai mare asupra vecinilor săi decât oricând după epoca sovietică. Iar Kremlinul continuă să tragă sforile și mai departe, inclusiv în Balcani și în Orientul Mijlociu.

În Kazahstan, apelul lui Tokayev la ajutorul Rusiei îl atrage și mai mult pe acesta pe orbita Moscovei, lăsând mai puțin loc pentru politica de echilibrare a intereselor între Rusia, China și Occident, pe care predecesorul și protectorul său, Nursultan Nazarbaiev, o perfecționase. 

Nazarbaiev, care a păstrat multe dintre frâiele puterii chiar și după ce l-a instalat pe Tokayev în funcția de președinte în 2019, nu a mai fost văzut de la protestele din această săptămână. Tokayev a preluat miercuri ultimul post guvernamental rămas al fostului președinte.

Creșterea mizei

"Rusia a profitat de situație și s-a mutat într-o țară pe care o consideră parte din securitatea sa strategică", a declarat Tatyana Stanovaia, fondatoarea R.Politik, un consultant politic. Deși, în mod public, Rusia spune că misiunea militară este temporară, "tentația de a rămâne este mare și este o posibilitate", a spus ea.

Kremlinul s-a răzgândit și trimite ”trupe de menținerea păcii” în Kazahstan VIDEO

Implicând doar aproximativ 2.000 de soldați, desfășurarea din Kazahstan nu este suficient de mare pentru a distrage atenția de la acumularea mult mai mare a Rusiei în apropierea Ucrainei. Dar oferă o garanție de loialitate, potrivit lui Vladimir Frolov, un fost diplomat rus care este acum analist de politică externă.

"Asigură alianța lor pe termen lung cu Rusia, indiferent de cine vine la putere acolo", a spus el. "La fel ca statele Pactului de la Varșovia", a adăugat el, referindu-se la aliații Uniunii Sovietice din Europa de Est în timpul Războiului Rece, care acum au aderat cu toții la NATO.

"Trimiterea de trupe ridică miza" înaintea negocierilor cu SUA, a spus Stanovaia. "Rusia a arătat că poate face mai mult decât putea face acum un an".

Este timpul să avansăm

Represiunea din Kazahstan a primit o aprobare din partea Chinei, unde președintele Xi Jinping a salutat linia dură a lui Tokayev împotriva a ceea ce el a numit "revoluție de culoare". Așa numesc Beijingul și Moscova protestele populare care au răsturnat dictatori în alte părți, adesea cu sprijin occidental.

Revolta din Kazahstan, înecată în sânge de ”trupele de menținerea păcii”. Președintele anunță că ordinea a fost restabilită

Din 2008, Rusia a trimis de două ori trupe în țări în care susținea că Occidentul a pus la cale astfel de lovituri de stat, blocând mai întâi eforturile Georgiei și apoi ale Ucrainei de a strânge legăturile cu Europa și SUA.

În cadrul discuțiilor cu SUA și aliații săi din această săptămână, Moscova cere garanții obligatorii din punct de vedere juridic că NATO nu se va extinde în regiunea pe care o consideră ca fiind sfera sa de influență și că nu se va retrage din țările care au făcut parte din imperiul sovietic. 

Oficialii occidentali spun că propunerile pe care Rusia le-a făcut în public până acum nu sunt productive, dar au fost de acord cu discuțiile din această săptămână pentru a vedea dacă diplomația poate găsi modalități mai modeste de a reduce tensiunile. Moscova se arată puțin înclinată către un compromis.

"De 30 de ani ne retragem", a declarat într-un interviu acordat săptămâna aceasta ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, care va conduce discuțiile cu SUA luni la Geneva. "Scuzați-mă, dar a venit în sfârșit timpul să avansăm".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.