Investiţiile în energie din România, blocate de regulamentele europene. Diferenţă uriaşă între sumele necesare şi cele permise

Autor: Florin Răvdan
Data actualizării:
Data publicării:
Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik
Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik
Sistemul energetic global este prins acum între o cerere crescută, împinsă de la spate de dezvoltarea industrială, digitalizare şi electrificare, şi o capacitate de distribuţie restrânsă, din cauza presiunilor venite dinspre decarbonizare, îngrijorări de securitate şi limite ale infrastructurii. 

Cum poate fi energia eficientă din punct de vedere al costurilor pentru consumatori? Ce impact au fluctuaţiile pieţelor globale? Ce provocări există în asigurarea unei energii sustenabile, competitive şi sigure?

Voci importante din acest domeniu au dezbătut subiectul la Aspen Energy Summit, ediţia a VI-a, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

 

România, blocată de regulamentele europene

Frank Hajdinjak, vicepreşedintele Centrului Român pentru Energie, a vorbit despre cadrul legislativ din ţara noastră în ceea ce priveşte potenţialul de creştere a investiţiilor în energie. 

"Răspunsul simplu ar fi că România nu are încă acest cadru legislativ. Dar e mai complicat de atât. Ceea ce vedem este că avem o nevoie în creştere de reţele rezistente, de o securitate cibernetică mai bună. Peisajul producţiei se schimbă foarte mult. Dacă ne uităm la capacităţile de nouă generaţie, se investeşte în hidrocentrale, dar şi în energie regenerabilă. Suntem una dintre cele mai importante ţări pentru reactoare nucleare mici. Suntem încă în faza pilot, dar lucrăm la asta. 

Acum câteva luni a fost o pană de curent în peninsula Iberică şi am văzut ce impact a fost asupra reţelelor electrice. Deci concluzionăm că aceste reţele sunt coloana vertebrală a distribuţiei de energie. Nevoia digitalizării reţelelor e uriaşă. 

Până în 2030, UE are nevoie de investiţii de 67 miliarde euro pe an în reţelele energetice. Comisia Europeană spune că până în 2040 trebuie investiţi 730 de miliarde de euro în distribuţie şi 477 miliarde euro pentru transportul energiei. Sunt cifre uriaşe. Toate estimările arată că în România e nevoie de investiţii de 1,2-1,3 miliarde euro pe an. Dacă ne uităm la regulamente, nu sunt permise investiţii mai mari de 400 de milioane de euro. E o discrepanţă uriaşă, care pune în pericol nevoia de dezvoltare a României. Ne aşteptăm ca cererea pentru electricitate ar trebui să crească cu până la 2,5% pe an până în 2030. Deci avem nevoie de o reţea mai flexibilă, lucru care necesită investiţii uriaşe. Din păcate, regulamentele nu sunt suficient de bune acum pentru a permite asta", a declarat Frank Hajdinjak. 

 

Energia, crucială pentru o societate modernă

Kevin Dayaratna, directorul Centrului pentru Analiza Datelor şi statistician şef al Heritage Foundation din Washington, a vorbit în cadrul Aspen Energy Summit despre dilema Cerere vs Ofertă în ceea ce priveşte energia. 

"Energia este un punct fundamental al civilizaţiei noastre. Ne-a permis să ne conducem maşinile, să ne luminăm casele, să avem această conferinţă. Este baza a tot ceea ce facem. Din păcate, mulţi oameni o iau ca pe un dat. Dar iată de ce lumea are nevoie de energie pe care să şi-o permită, dar şi pe care să se poată baza. De la 1900 până în 2018, consumul de energie a crescut dramatic în lume. Dar ce a crescut odată cu consumul de energie? PIB-ul ţărilor. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut datorită consumului de energie, pentru că accesul la această resursă le permite oamenilor să fie mai productivi, să facă mai multe lucruri. A crescut şi speranţa de viaţă. În 1900, speranţa de viaţă era 32 de ani, acum a crescut la peste 70 de ani. Motivul e simplu: accesul la energie ieftină le permite medicilor să salveze mai multe vieţi, le oferă instrumentele de care au nevoie pentru a lucra. Deloc surprinzător, a scăzut şi mortalitatea la copii, din acelaşi motiv de dinainte. 

Productivitatea agricolă a crescut şi ea semnificativ. Motivul e simplu şi aici: maşinăriile lucrează acum mai mult decât oamenii, şi putem avea recolte mai bogate. 

Statisticile arată că ţările în care se consumă mai puţin curent, cum ar fi în Africa, au un PIB mai mic decât în restul lumii. Ţările care consumă mai multă energie pot avea mai mulţi medici, pentru că îi pot educa, pot aloca mai multe resurse pentru ei. Şi astfel se descurcă mai bine la speranţa de viaţă, au cifre mai mici la mortalitatea la copii, etc. 

Toată lumea vrea aer curat, apă curată, un mediu curat. Dar accesul la energie ieftină şi permanentă este cheia pentru asta. Ţările care consumă mai multă energie au un aer mai curat, pentru că a-l curăţa necesită cantităţi mai mari de energie. E acelaşi lucru cu apa, pentru că e nevoie să o curăţăm. 

Ce ne spune asta? Accesul la energia ieftină şi permanentă este crucial pentru o societate modernă", a declarat Kevin Dayaratna. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Titluri de stat Fidelis
Bursă / Foto: Freepik

Bursa de Valori Bucureşti a închis săptămâna pe roşu

BVB a închis pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare a...

Wizz Air
Baterii / Foto: Freepik
ANAF
Schimb valutar / Foto: Pexels
Carne de pui. Foto: Freepik.com
Un bărbat citește mai multe documente / Foto: Freepik
Hidroelectrica
La benzinărie
Ionuț Moșteanu
Marian Vanghelie

Marian Vanghelie, executat silit de ANAF

ANAF a declanșat procedura de executare silită împotriva...

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR
Lingouri de aur

Azi se hotărăște soarta pensiilor magistraților

Ședință extraordinară de guvern vineri pentru proiectul...

Rezervoare de petrol

China a ieșit la cumpărături și barilul respiră din nou

Rafinăriile independente ale Chinei – cunoscutele...

Cumpărături online / Foto: Freepik
Cyril Ramaphosa și Donald Trump / Foto: Casa Albă
Cloudflare / Foto: DCBusiness
TVA / Foto: Freepik.com
Alexandru Nazare / Foto: gov.ro
Bursa de la București / FOTO: Facebook
Șofer / sursa: Freepik.com
AI. Foto: Freepik.com
Funcționari / Foto: Arhiva DCBusiness

Șoc în administrație. ANAF taie banii primăriilor

ANAF taie banii primăriilor care încalcă legea. Bugetele...

Foto: Pexels.com

pixel