Legea moștenirii. Cum se face împărțirea. Ce cote revin succesorilor

Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă. Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali, iar dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.

Cota soţului supravieţuitor este de: 

-un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, 

- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, 

- jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, 

- trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot beneficia de întreaga moştenire, partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni. 

Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel. În același timp, în interiorul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul au întâietate la moştenire față de rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.

Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie. În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţilor defunctului, indiferent de numărul lor, li se cuvin împreună trei sferturi din moştenire. Moştenirea sau partea din moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia în mod egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare succesorală.

Tatăl şi mama defunctului, cât și vin fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul, au dreptul la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu aceștia, partea care li se cuvine este de două treimi din moştenire.

Citește și O altfel de pensie de urmaș. Când va intra în vigoare

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs fie numai cu tatăl sau mama defunctului, fie numai cu surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moştenire.

Ascendenţii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.

În concurs cu soţul supravieţuitor, ascendenţii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moştenire. Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor ordinari de acelaşi grad se împarte între aceştia în mod egal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.