Marea Britanie va majora bugetul de apărare cu peste un miliard de lire din cauza inflaţiei

Ministrul de finanţe Jeremy Hunt este aşteptat să facă la primăvară acest anunţ privind creşterea bugetară.

Experţi militari estimează că bugetul Ministerului Apărării din 2024/25 trebuie să crească de la 48,6 la 50,1 miliarde de lire pentru a se evita o reducere în termeni reali dat fiind că inflaţia se menţine peste 10%, scrie acelaşi cotidian.

În bugetul propus luna trecută, Hunt a afirmat că guvernul recunoaşte necesitatea de creştere a cheltuielilor de apărare şi a confirmat că va menţine bugetul militar la cel puţin 2% din PIB, în conformitate cu angajamentul faţă de NATO, potrivit Agerpres.

'Avem unul din cele mai mari bugete de apărare din Europa şi în 2020 am anunţat cea mai mare creştere de cheltuieli de după Războiul Rece', a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt guvernamental.

El a precizat că orice majorare a cheltuielilor de apărare va fi luată în considerare în cadrul viitoarei revizuiri integrate, un document care va prezenta în primăvară priorităţile Marii Britanii în materie de apărare, securitate şi politică externă.

Previziuni. La cât va ajunge cursul leu-euro în anul 2023

Leul ar putea reveni pe tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro.

Leul ar putea reveni, anul viitor, pe tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro, după un 2022 în care Banca Naţională a utilizat cursul de schimb drept ancoră anti-inflaţionistă, consideră analiştii. Astfel, un euro ar ajunge, la finalul lui 2023, la puţin peste 5 lei.

În anii anteriori, leul a înregistrat o tendinţă de depreciere faţă de moneda unică europeană într-un ritm apropiat de diferenţa dintre nivelul inflaţiei de la noi şi cel din zona euro, explică analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În 2022, o dată cu creşterile semnificative ale preţurilor de consum, determinate în principal de scumpirile din energie, BNR a folosit cursul de schimb ca ancoră anti-inflaţionistă, acesta înregistrând chiar o uşoară apreciere, spune analistul, care adaugă că în 2023 va reveni, cel mai probabil, pe traiectoria de depreciere uşoară. Influenţele negative vor veni în principal din direcţia deficitelor foarte mari, mai ales a celui de cont curent, precizează Adrian Codirlaşu.

Adrian Codirlaşu: Avem cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană şi, de asemenea, cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările cu rating investment grade. Este principalul risc pentru economia românească. S-ar putea anul acesta să vedem chiar peste 10% din PIB deficit de cont curent.

Adrian Codirlaşu mai precizează că în conformitate cu sondajul periodic realizat printre membrii CF România, un euro ar putea ajunge spre finalul anului 20023 la 5 lei şi 5 bani - 5 lei şi 7 bani, transmite Rador.

Vasilescu: Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională

Banca Naţională a reuşit să facă din cursul valutar un stâlp de stabilitate pentru economia naţională, încercată de multe riscuri, de multe incertitudini şi mai ales de deficite, a declarat, vineri, într-o dezbatere de specialitate, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), care a adăugat că, din octombrie 2009 şi până în prezent, leul s-a depreciat faţă de euro cu doar 89 de bani.

"Cursul valutar este un indicator foarte special şi are conotaţii psihologice foarte multe. E de ajuns ca o voce de la Banca Naţională să vină şi să spună ceva în legătură cu viitorul cursului valutar, ca piaţa să reacţioneze imediat în direcţia asta. Din această cauză, Banca Naţională a României şi, asemenea ei, toate băncile mari din lume nu fac comentarii privind intervenţiile de pe piaţa valutară. Banca Naţională a făcut comentarii foarte puţine şi mai ales de felul următor: că Banca Naţională intervine pe piaţa valutară. Intervine atunci când leul în raport cu euro se apreciază exagerat sau intervine atunci când leul în raport cu euro se depreciază exagerat. În alte situaţii, Banca Naţională recurge la alte instrumente pentru a reglementa cursul (...) Faptul că Banca Naţională şi-ar fi făcut nişte prognoze care sunt aici, eu mă refer la nişte lucruri foarte simple. Pe calcule. Banca Naţională nu numai că a făcut comentarii, a publicat un comunicat în care a arătat că, după ce rezerva valutară a crescut cu 2,7 miliarde, în luna octombrie, în noiembrie a avut o scădere de 700 de milioane. Mulţi din piaţă au zis că Banca Naţională a intervenit, a vândut valută. Problema este că Banca Naţională nu avea nevoie să vândă valută în momentul de faţă, pentru că cursul nu era ameninţat de nimic", a susţinut Vasilescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.