Mihai Daraban, CCIR: Cifra de afaceri totală a companiilor românești nu va depăși 350 de miliarde de euro în următorii cinci ani

În prezent, România se confruntă cu o capitalizare foarte slabă a companiilor, precum și cu cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare între statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, există o necesitate acută pentru creșterea nivelului intermedierii financiare și, implicit, a creditării companiilor din partea sistemului bancar, precum și pentru combaterea gradului scăzut de capitalizare al companiilor și al economiei în general.

„Statul trebuie să se concentreze mai mult pe ridicarea gradului de colectare a taxelor și impozitelor. CCIR a semnalat de foarte multe ori discrepanțele dintre cifrele pe care tot instituțiile administrației publice (ANAF și Registrul Comerțului) le pun la dispoziție. Discrepanța este colosală. Nu am primit nici până acum vreun răspuns cu privire la ce se întâmplă cu această diferenţă. De ce sunt 1.170.000 firme active şi de ce au depus bilanțul doar 768.372. Vorbim de aproape 401.000 firme care nu depun niciun bilanț financiar. Un număr de 572.960 de companii sunt pe plus, au rezultatul financiar mai mare ca zero, iar 180.000 sunt sub zero. Am semnalat, totodată, că economia românească e extrem de polarizată. Vorbim de 3.845 de firme care reprezintă 0,5% din numărul celor care depun bilanțul şi care realizează 62% din cifra totală de afaceri a celor care depun bilanţul, 329 miliarde euro. În aceste condiţii, nu văd România depăşind 350 miliarde euro cifră de afaceri în următorii cinci ani”, a declarat președintele CCIR,  Mihai Daraban.

Importanța capitalizării companiilor românești a fost subliniată și de avocatul Gheorghe Piperea, coorganizator al conferinței: „Într-o economie de piaţă, pusă din ce în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii, performanţa nu există fără capitalizare. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Când vrei să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un potențial partener, nu ai la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să renunţi la afacere din cauza riscurilor. Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie a României ar trebui să crească în privinţa monitorizării firmelor din ţara noastră, a informaţiilor cu privire la acestea, deoarece instituţiile statului nu oferă prea multe date legate de situaţia respectivelor companii”.

Vezi și: Ovidiu Silaghi: Legea offshore poate permite României să devină furnizor de gaze naturale pentru statele din regiune

Florin Dragu, Şef serviciu, Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României, a precizat că „există vulnerabilităţi, în special provenind din numărul ridicat de companii care au capitaluri negative, acestea reprezentând 30,7% din firmele active, respectiv 229.700 de companii, un număr care s-a menţinut indiferent de faza ciclului economic”.

În ceea ce privește colaborarea dintre mediul de afaceri și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), reprezentanții instituției, prezenți la conferință,  Daniela Teodoru, Director General, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal și . Sia-Nicoleta Jiru, Director, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din ANAF, susțin că în momentul de față Agenția se află în plină reformă de digitalizare şi de schimbare a mentalităţii în activitatea de control fiscal, reformă ce include modificarea drastică a procedurilor, a modului de abordare, dar, mai ales a mentalităţii privind controlul. În acest context, ANAF își doreşte să colaboreze mai îndeaproape cu mediul de afaceri privat, să devină partener al acestuia și astfel să nu mai fie privit de antreprenori drept principalul inamic.

Listarea companiilor la Bursa de Valori București (BVB) reprezintă una dintre soluțiile de capitalizare, în acest sens Președintele BVB, dl. Radu Hanga, prezent la conferință, a susținut că „în ultimii 4 ani am avut peste 5 miliarde de euro în finanţări prin piaţa de capital, statul român utilizând platforma bursei pentru a-şi finanţa necesarul. În ultimii 7-8 ani vedem că depozitele la bănci au crescut cu o rată ridicată, existând 280 de miliarde de lei în depozite ale populaţiei, ceea ce înseamnă că există capital și, totodată, că există companii care au nevoie de el”.

Cu toate acestea, potrivit Președintelui Asociației Brokerilor, Dan Paul, intermedierea financiară slabă şi investiţiile reduse de la BVB sunt rezultatul lipsei de încredere a investitorilor români. „Eu sunt sigur că bursa se sprijină pe 3 piloni: primul înseamnă banii, al doilea pilon înseamnă informaţia, iar cel mai important pilon este încrederea. România suferă și la capitalizare, iar informaţiile sunt aşa cum sunt. Dar cred că pilonul de bază la care bursa de valori şi piaţa românească suferă, în general, este încrederea”, a afirmat Dan Paul, în cadrul evenimentului.

„Finanţările acordate prin Programul IMM Invest au fost folosite de companii, în majoritate, pentru capitalul de lucru şi mai puţin pentru investiţii”, a afirmat  Dumitru Nancu, Director General al FNGCIMM. „Din cele 60.000 garanţii, 85% au mers în finanţarea capitalului de lucru şi doar 15% au mers către investiţii. FNGCIMM a aprobat 60.000 garanţii, valoarea astfel infuzată de sistemul financiar-bancar fiind de 40 miliarde lei, adică 5% din PIB, iar garanţiile acordate de noi fiind de 33 miliarde lei, ceea ce înseamnă salvarea a peste un milion de locuri de muncă. Când am luat în 2020 decizia implementării acestui program, am observat că 34% din IMM-uri aveau capital negativ sau erau în dificultate”, a declarat Directorul General al FNGCIMM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.