Mircea Coșea: Bugetul pe 2023, un fel de cont contabil. Nu pregătește România pentru criza ce va veni
Autor: Oana Pavelescu | 07 dec 2022, 15:53
Profesorul Coșea a vorbit despre măsurile care puteau fi luate, dar nu s-au luat, despre cum putea fi evitată situația actuală
Profesorul Coșea a vorbit despre măsurile care puteau fi luate, dar nu s-au luat, despre cum putea fi evitată situația actuală
EXCLUSIV
Profesorul de economie Mircea Coșea a făcut o radiografie a bugetului pe care Guvernul l-a creat pentru anul 2023.

Mircea Coșea a spus că este deziluzionat și că se aștepta la altceva din partea Guvernanților: ”Într-o economie de piață, așa cum pretindem că suntem noi, a Uniunii Europene, o piață în care statul nu mai poate interveni decât prin politică fiscală, adică prin buget, bugetul ar fi trebuit să fie un instrument de politică economic. Adică mă așteptam ca prin buget să văd ce orientare are această coaliție în legătură cu anul 2023, ce strategie are, ce obiective își propune, unde vrea să ajungă în condiții de criză și de război, unde vrea să ducă România. Și am dat peste cu totul altceva. Am dat peste un cont contabil, aș spune eu, destul de simplu din punct de vedere al orientării, pentru că încearcă să redistribuie sărăcia pe care guvernul o are în prezent la nivel de economie, în așa fel încât să acopere în anumite obiectivele pe termen scurt, pompieristic. Mută bani dintr-un buzunar în altul, de la un minister la altul”, a afirmat profesorul. 

Profesorul de economie a continuat analiza spunând că a observat că: ”Nu mai există niciun fel de idee în legătură cu modul în care Guvernul vrea să folosească bugetul ca instrument de orientare a economiei, ci doar să acopere anumite nevoi care apar ca urmare a unor obiective de moment. În al doilea rând, deși se pare că se bazează pe niște elemente care sunt destul de discutabile, dacă nu chiar iluzorii, cea mai mare parte a veniturilor sunt, sau așa reiese din această schiță, sunt provenite din PNRR. Ori PNRR-ul nu are o istorie bună în anul 2022, nu am reușit să folosim și să acoperim obiectivele pe care le-am avut pentru acest an”, a explicat analistul și a continuat spunând că: ”Nu am nicio garanție că în 2023 o să fie o sursă de finanțare la nivelul la care bugetul speră. Deci, din acest punct de vedere, finanțarea întregului program pe care bugetul îl pune în legătură cu investițiile pe care le consideră istorice ca mărime, nu cred că este foarte realistă. Asta și pentru că investițiile în România trebuie privite în acest moment cu totul diferit. Investițiile nu mai pot avea loc în România decât printr-o anumită echilibrare cu deficitul balanței comerciale. Pentru că orice investiție în România înseamnă import masiv”. 

Mircea Coșea a subliniat că: ”Noi nu mai producem în România bunuri de capital, nici măcar bitum, nici măcar sticlă industrială, tot ceea ce înseamnă instalație și așa mai departe. Deci, tot ce înseamnă investiție înseamnă import. Or, această echilibrare trebuie făcută în așa fel încât să nu facem o investiție, pe de o parte, și să avem o gaură în altă parte. Mai mult decât atât. Sigur că cifra pe care o prezintă bugetul este o cifră mult influențată de inflație. Deci, să fim rezonabili, să nu luăm lucrurile așa cum sunt acum. Am de remarcat și o anumită, să zicem, aducere cu picioarele pe pământ a acestei viziuni de buget. Și anume creșterea economică este doar la nivel de doi și ceva la sută. E mult mai realist, pentru că până acum o lună și ceva Guvernul a discutat de cinci la sută. Nu, nu se poate! Anul 2023 e un an care pe întreg globul și la nivelul Europei stă sub sabia lui Damocles a recesiunii”.

Economistul a continuat discuția legată de inflație spunând că: ”E greu să crezi că vom trece de 2 și ceva la sută și vom ajunge la 5%, așa cum se voia. Deci e o chestiune mai realistă și asta o apreciez ca atare. Pe ansamblu însă, bugetul e un buget de supraviețuire. Deci e un buget făcut ca să ducă la supraviețuirea acestei țări în condiții de criză și de război. Nu e un buget care să demonstreze că există o viziune a dezvoltării în viitor, un buget care să pregătească România pentru ceea ce va veni. Pentru că anul 2022 a fost un an în care noi n-am simțit foarte mult criza. Creșterea facturilor a fost mai mult la nivel de discuție, facturile mărite încă n-au ajuns la toată lumea, falimentele încă n-au ajuns la cifra la care trebuia să fie. Lumea încă a cheltuit bani pe care i a avut din perioada pandemiei și a petrecut concedii, au dat buzna la Black Friday, ei și așa mai departe. Deci, 2022 a fost un an în care noi mai mult am discutat despre criză decât am avut criza. 2023 sau va fi un an de criză, pentru că tot ceea ce am cheltuit și am risipit în 2022 vom factura în 2023. Nu vom putea stopa importul de alimente și de bunuri de consum, ceea ce înseamnă că la fiecare kilogram de zahăr vom importa și inflație”.

În acest context, profesorul de economie a continuat arătând că: ”Având în vedere că nu am reușit să reducem importul de zahăr de la 97% din consum. N-am reușit să reducem importul de carne de porc de la 65-78% din consum. Nu am reușit să reducem prețurile la produsele de alimentație primară, vitale pentru pentru populație, cum este uleiul, făina, mălaiul, apa și așa mai departe. Anul 2023 ne aduce pe o piață a carburantului extrem de instabilă și de lipsă de predictibilitate, care poate duce la creșteri de prețuri după o zi pe alta. Încă nu se știu efectele acestor sancțiuni care au intrat în vigoare pe 5 decembrie”.

În chestiunea energiei Mircea Coșea a spus că: ”Ministrul Energiei din România ne spunea să stăm liniștiți pentru că, deși importăm două treimi din necesarul de petrol, avem soluții alternative. Care sunt alea? Nimeni nu ne-a vorbit, nu se spune nimic nici chiar prin prin informații aflate pe surse sau revistele sau site-urile de specialitate. Nicăieri nu apare că România ar avea contracte ferme cu Azerbaidjanul sau cu alte țări, sau cu zona Caspică. Deci ne așteptăm la niște lucruri care pot avea niște efecte negative pe piața carburantului”. 

Mircea Coșea a zugrăvit o perspectivă sumbră și în privința penelor de curent: ”Eu mă aștept și la apariția unor pene de curent. Nu le numesc black-out pentru că este prea mult spus, dar penele de curent s-ar putea să avem iar efectele vor fi majore asupra economiei. De ce? Pentru că Ministerul Energiei, în obediența lui extremă față de Uniunea Europeană, a vrut, ca pe timpul comunismului, să depășească planul și să închidă mai repede centralele pe cărbune decât era necesar”.

Economistul a atras atenția că: ”Ministerul Energiei a creat premizele crizei de electricitate în România, în sensul în care din exportatori am devenit deodată importatori de energie, producția de energie electrică fiind mai mică în România decât necesarul. În anul 2023 va fi foarte greu să imporți energie electrică, pentru că nu ai de unde. Indiferent de presă care va fi ceea ce a făcut Rusia, distrugând sistemele logistice de creare și de transport a energiei electrice în zona Ucraina, afectează direct România, pentru că noi importam din acea zonă. Deci mă aștept și la probleme din acest punct de vedere. Așadar, anul 2023 e un an mai complicat decât 2022, iar bugetul nu reflectă așa ceva. Bugetul se preocupă de niște lucruri care sunt promisiuni făcute de nouă luni de zile într-o manieră electorală creșterea pensiilor, pachetele sociale, tot ceea ce înseamnă niște elemente de dezvoltare la nivel de autorități locale, lucruri care nu sunt și ele importante, dar nu pregătesc țara pentru anul 2023, care e un an foarte greu”. 

Într-un fel de concluzie, profesorul Mircea Coșea a mai spus că: ”Asta e observația mea de bază. Vom supraviețui. Sunt convins de asta. Românii sunt supraviețuitori, dar nu avem niciun fel de orientare din punct de vedere al ideilor, a strategiei, a viziunii pe care Guvernul o are pentru pregătirea României în etapa care începe. După părerea mea, în 2023, o etapă dură, care va transforma mult întreg sistemul global economic, că vom avea niște probleme importante din punct de vedere al lanțului valoric, al lanțurilor de transport” și a mai adăugat că: ”Deja au început în transporturile maritime. Se vor petrece schimbări masive din punct de vedere al globalizării. Lumea se va restrânge, se va reorganiza. România trebuie să se pregătească, în sensul în care, poate să fie mult mai independentă față de ceea ce se întâmplă în exterior, iar România poate să facă asta pentru că are resurse. România poate să evite criza energetică și criza alimentară dacă ar avea niște politici publice în această direcție. Bugetul actual nu ne arată care ar avea”, a conchis profesorul Mircea Coșea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Gazprom se va retrage din consorțiul grec Prometheus Gas

După cum a declarat partea elenă, este un ”divorț de...

Prăbușire istorică pentru cipurile de memorie

Despre sectorul cipurilor de memorie se știe că are...

Prețul litiului a explodat, spre bucuria Chinei

Marii producători de litiu din China sunt pe cale să...

Card energie. Se simplifică modul de folosire al acestuia

În data de 08 decembrie 2022 a intrat în vigoare...

Schimbare la vârful Unilever. Cine va conduce compania

Unilever l-a numit director general pe Hein Schumacher,...

Crossuri externe