Negrescu, despre împrumuturile pe bandă rulantă: ”Lipsa de responsabilitate se vede de trei-patru guverne”
Autor: Oana Pavelescu | 18 apr, 14:52
Deciziile guvernelor trecute ne costă extrem de scump / Foto: gov.ro
Deciziile guvernelor trecute ne costă extrem de scump / Foto: gov.ro
Analistul economic Adrian Negrescu li-a exprimat îngrijorarea față de modul în care guvernele au împrumutat bani pe bandă rulantă.  

Adrian Negrescu și-a exprimat mirarea în legătură cu împrumuturile pe care România le ia și că: ”Nu vedem de la Ministerul Finanțelor o dovadă foarte clară a modului în care se folosesc acești bani. Știm, se folosesc pentru a întreține acest aparat bugetar. Din păcate nu se folosesc pentru investiții și asta este marea problemă. Da, orice țară din lumea asta se dezvoltă prin datorie. Nu există țară neîndatorată! Toate țările occidentale au dublul datoriei față de noi. De trei ori, de patru ori mai mare are Statele Unite. E incredibil de îndatorată. Da, au folosit acești bani pentru a-și dezvolta infrastructura, pentru a face spitale, pentru străzi, pentru a investi în economie. Noi din păcate am tocat acești bani. E ca și cum noi personal ne am duce și am lua acuma un împrumut de la un IFN cu dobândă 1780% . I-am cheltui pe cluburi sau pe cine știe ce distracții. Am cumpăra o mașină de lux și după ce ne-am plânge că astea sunt dobânzile, trebuie să plătim și plătim. Trebuie să fii responsabil atunci când conduci zona asta de fiscalitate și din păcate lipsa asta de responsabilitate se vede, nu numai la guvernul ăsta de acum, se vede de trei, patru guverne încoace. De pe vremea domnului Cîțu care ne spunea că duduie economia și în spatele acestei duduieli, ca să zic așa, se ascundeau aceste împrumuturi pe bandă rulantă pe care le luau pentru a acoperi găurile din buget.

Citește și: De ce România se împrumută cel mai scump din UE. Economist: ”Nici acum nu știm ce s-a întâmplat cu banii împrumutați de Orban și Cîțu”

Legat de ce înseamnă că România se împrumută la dobânzi uriașe, economistul a explicat că: ”Înseamnă că datoria publică crește de la o lună la alta și noi va trebui să o plătim. Cum o vom plăti? Din taxe și impozite. Da, anul ăsta nu au crescut taxele și impozitele, la prima vedere. Chiar vorbeam cu un politician zilele trecute și se bătea cu pumnul în piept că noi n-am crescut taxele în România. Nu,  dar am crescut mama tuturor taxelor, inflația, și am lăsat prețurile să o ia razna. De ce? Pentru că statul câștigă din fiecare creșterile de prețuri, câștigă taxe la stat. Deci, din păcate în viitor și, probabil din 2023 încolo, vom vedea taxe mai mari pe care le vom plăti pentru case, pentru mașini, taxe mai mari pe afaceri probabil, un TVA mai mare. Nu este exclus, în situație în care ne ducem în continuare spre recesiune, așa cum arată datele macroeconomice, Nu este exclus ca și TVA-ul să revină pe creștere, adică să avem unul, două puncte procentuale în creșteri. Deci practic prețuri mai mari. Am intrat într-o spirală a creșterilor de prețuri din care vom ieși doar cu măsuri de reformă și aici vorbim de FMI. De aceea e necesară restructurarea aparatului public pe care o așteptăm de ani de zile. Domnul Cîțu ne povestea acum doi ani de zile cum cerea el rapoarte tuturor miniștrilor și tuturor companiilor publice, legate de modul în care cheltuiesc banul public și că urmau tot felul de măsuri de restructurare. Nu zice nimeni să dea bugetarii afară, nu asta-i soluția. Soluția e să restructureze aparatul statului în așa fel încât mulți dintre bugetari (avem 1,3 milioane de bugetari cu 30 la sută mai mulți decât în Polonia raportat la numărul de locuitori) să îi duci către niște societăți care să fie autonome, să se descurce singure, să facă profit nu să trăiască să-i plătim noi din taxe și impozite în continuare”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Euro coboară sub 1,02 dolari pentru prima dată din 200

Euro și-a continuat miercuri alunecarea în raport cu...

Prețul cuprului continuă să se prăbușească

Cuprul a coborât sub 7.500 de dolari pe tonă, în timp ce...

Crossuri externe