Pensiile militare. Premierul Ciucă revine cu noi precizări după discuţiile cu reprezentaţii Comisiei Europene

 Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, la Baia Mare, că reprezentanţii Guvernului vor face în continuare demersuri la Comisia Europeană pentru a susţine ideea că pensiile militare intră la categoria celor de serviciu şi că nu sunt pensii speciale. Şeful Guvernului a reamintit, în acest context, faptul că Banca Mondială susţine la rândul ei acest aspect, în condiţiile în care aceste pensii sunt calculate pe bază de contributivitate.

"În ceea ce priveşte pensiile militare, am discutat şi acest aspect, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei (Europene), care au fost într-o vizită tehnică la Bucureşti (...) Am discutat pe marginea raportului pe care l-a prezentat Banca Mondială, în cuprinsul căruia este scris foarte clar că pensiile militare nu intră la capitolul pensii speciale, ci intră la capitolul pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate, iar la nivelul nostru continuăm să susţinem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate şi continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europenă să ajungem foarte clar la înţelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă şi celelalte state din Uniunea Europeană vis-a-vis de pensiile militare, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu", a declarat Nicolae Ciucă, aflat într-o vizită în judeţul Maramureş.

Precizările premierului Ciucă vin în contextul în care surse din Executivul comunitar au indicat, vineri, că "un jalon special, care are ca termen limită sfârşitul acestui an, este legat de revizuirea pensiilor speciale, care includ şi pensiile militare".

Comisia Europeană se aşteaptă ca "România să continue să lucreze la implementarea reformei" sistemului public de pensii, care "va fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată" ale ţării în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), au declarat vineri surse din cadrul Executivului comunitar.

Plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile "face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul de pensii", care "să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019)".

Sursele menţionate reamintesc că aprobarea PNRR-ului României "stipulează jaloanele şi ţintele, obligatorii din punct de vedere juridic, legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primit plăţile corespunzătoare".

Sursele din cadrul Comisiei Europene au mai spus că, potrivit Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a PNRR-ului României, data limită pentru noua lege a pensiilor este primul trimestru din 2023, urmând ca evaluarea îndeplinirii acestui jalon să fie realizată de Comisie în contextul solicitării celei de-a patra cereri de plată. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.