Previziunea unui bancher: Euro va fi 5 lei la final de an
Autor: DCBusiness Team | 14 iun 2022, 07:30
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com
Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, vede vede leul terminând anul 2022 la o valoare de 5 lei, faţă de 5,05 lei până acum.

„BNR ar trebui să continue să mențină un control strâns asupra monedei, având în vedere ponderea relativ ridicată a valutei în stabilirea ratei inflaţiei, rolul său ca ancoră a așteptărilor inflaționiste și potențialul impact negativ asupra încrederii consumatorilor în faţa deprecierii leului.

Guvernatorul BNR a reiterat că banca centrală nu își poate permite un leu mai slab, din cauza rolului de transmitere în indicele preţurilor de consum (IPC). Prin urmare, prognoza noastră EUR/RON la 5,05 la sfârșitul anului este supusă riscurilor de scădere; poate că nivelul 5.00 ar putea fi important din punct de vedere psihologic pentru a ne amâna apelul pentru anul următor”, subliniază Ciprian Dascălu, potrivit Economica.net.

 

Citeşte şi: 77% dintre români doresc adoptarea monedei euro

 

România și Ungaria conduc topul statelor care încă nu au adoptat moneda euro dar sunt în favoarea adoptării. Comisia a publicat vineri sondajul său anual Eurobarometru Flash privind introducerea monedei euro în statele membre care nu au adoptat încă moneda comună, desfășurat în perioada 20-29 aprilie 2022 în Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Noul sondaj arată că există un sprijin larg față de moneda euro: în medie, 60 % dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro. Procentele cele mai ridicate, în favoarea adoptării monedei euro, s-au înregistrat în România (77 %) și Ungaria (69 %), iar cele mai scăzute au fost în Bulgaria, Cehia (44 % în ambele țări) și Suedia (45 %).

Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor (55 %). Totuși, 56 % dintre respondenți consideră că introducerea monedei euro va duce la o creștere a prețurilor.

De asemenea, din sondaj reiese că gradul de sensibilizare cu privire la moneda unică în rândul cetățenilor din statele membre din afara zonei euro este în continuă creștere: 53 % dintre respondenți se simt informați cu privire la euro, față de 51 % anul trecut și 44 % în 2015.

Croația și Bulgaria vor adopta moneda europeană în curând în timp ce România se îndepărtează parcă din ce în ce mai mult de acest deziderat. 

Adrian Vasilescu a explicat pentru DCBusiness care este cauza principală pentru care România se află în această situație: ”Atâta vreme cât noi suntem sub efectul de deficit bugetar excesiv, și suntem singura țară în această situație dintre cele care aspiră la zona eur, până când nu rezolvăm această problemă nu avem ce discuta. Adică până când nu rezolvă România această problemă nu poate să aspire la zona euro”.

Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că: ”S-a spus de atâtea ori în spațiul nostru public că vom intra în zona euro atunci când vom îndeplini toate criteriile. Iar dintre toate criteriile unul foarte important este deficitul bugetar, unde noi suntem sub sancțiunea de deficit excesiv. Deci trebuie să rezolvăm întâi această problemă și apoi discutăm despre zona euro”.

Despre ce ar putea face Banca Națională în acest sens, dacă s-ar putea pune presiuni pe Guvern, Adrian Vasilescu a declarat că: ”Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care colaborează. Misiunea BNR este alta. Sunt discuții continuu mai ales cu Ministerul de Finanțe. Colaborarea este permanentă. Însă având în vedere prerogativele, BNR are în fișa postului gestiunea piețelor financiare iar Guvernul are bugetul”.

Economistul a mai punctat spunând că: ”Și acum, dacă vorbim de presiuni pe Guvern, nici Comisia Europeană nu pune presiuni pentru că, un deficit bugetar care a ajuns în 2020 la 10-15 % și care în anul următor, adică anul trecut, a coborât la 7 la sută, deja a fost un pas important. Dar nici n-ar fi corect și nici n-ar fi bine, n-ar fi sănătos, ca să forțezi acoperirea deficitului bugetar dintr-o răsuflare. În economie foarte mulți pași se fac cu foarte multă grijă. Presiunile le poate face Comisia Europeană. Nominalizarea României nu e o sancțiune. Ar fi fost o sancțiune dacă ne-ar fi fost criza asta. Deci nu este o sancțiune, este pur și simplu o catalogare. România este în deficit excesiv. Și cerințele Comisiei Europene pentru România sunt să facă pași importanți, dar cu multă grijă”.

 

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

S-a aflat ce funcție are la BNR de fapt astroloaga Minerva

În urmă cu câteva zile a ajuns în spațiul public...

Ucraina a intrat în incapacitate de plată

Două importante agenţii internaţionale de evaluare...

Romgaz are o nouă conducere pentru următoarele patru luni

Consiliul de Administrație al S.N.G.N. Romgaz S.A. s-a...

Seceta a lovit și un oraș din nordul Canadei

Oraşul Iqaluit din nordul Canadei a declarat vineri...

Rușii caută un nume pentru lanțul Starbuck. Ce a ieșit FOTO

Fiecare cu misiunea lui. Președintele Putin luptă...

Spania: O nouă grevă la Easyjet în acest weekend

Piloții companiei aeriene spaniole au anunțat o nouă...

Rompetrol Rafinare, profit de peste 58 milioane de dolari

Rompetrol Rafinare a înregistrat, în perioada ianuarie -...

Chinezii investesc peste 7 miliarde de euro în Ungaria

Grupul chinez CATL a anunţat vineri că va construi în...

Trase de urechi de BNR, băncile au scăzut ROBOR-ul sub 8%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se...

UE ar putea apela la compania SpaceX a lui Elon Musk

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a demarat discuţiile...

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?