Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat joi Occidentul că înarmează Ucraina cu unicul obiectiv de a slăbi Rusia, iar astfel SUA şi Europa devin ''parte'' în conflict, relatează agenţiile EFE şi DPA.

Lavrov s-a exprimat astfel la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, unde au fost prezenţi şi omologii săi ce reprezintă principalele puteri ale lumii, inclusiv secretarul american de stat Antony Blinken, dar şi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Şeful diplomaţiei ruse nu a făcut în intervenţia sa nicio menţiune despre decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ce participă la agresiunea începută în februarie contra Ucrainei, dar a criticat dur sprijinul militar pe care SUA, Marea Britanie şi state membre ale UE îl oferă Kievului.

''Această politică presupune o participare directă a Occidentului în conflict şi îl transformă în parte a conflictului'', a insistat şeful diplomaţiei ruse.

Conform acestuia, în Ucraina trupele ruse se confruntă ''nu doar cu formaţiunile neonaziste ale regimului de la Kiev, ci şi cu maşinăria militară a Occidentului colectiv''.

Mai mult, Lavrov a acuzat Kievul de ''tactici teroriste'', precum folosirea populaţiei civile ca ''scuturi umane'', şi a estimat că Ucraina a devenit sub conducerea preşedintelui Volodimir Zelenski un ''stat complet totalitar''.

În acest timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat împotriva convenirii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, motivând că singura opţiune pentru ca acest război să se încheie este ca Rusia să pună capăt invaziei.

Ea a făcut această afirmaţie într-un discurs susţinut la Universitatea Princeton, unde a venit în cadrul programului său stabilit cu ocazia prezenţei în SUA la Adunarea Generală a ONU.

''Ştiu că unii cer o încetare a focului, dar realitatea este că dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi război în Ucraina. Dar dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina'', a apreciat Ursula von der Leyen, adăugând că armata ucraineană a făcut ''progrese impresionante, eliberând multe sate şi oraşe'', iar ''aceasta necesită consolidare''.

Citeşte şi: Gazprom majorează planul de investiţii din 2022 la 33,38 miliarde de dolari

Producătorul rus de gaze Gazprom a anunţat joi că a majorat programul de investiţii din acest an la 1.980 miliarde de ruble (33,38 miliarde de dolari), o creştere de 222 miliarde de ruble faţă de cifra iniţială, transmite Reuters. De asemenea, cheltuielile de capital au fost majorate cu 319,1 miliarde de ruble, la 1.750 miliarde de ruble, în urma alocării unor fonduri suplimentare pentru dezvoltarea centrelor de producere a gazelor din peninsula Yamal şi din estul Rusiei.

Separat, Alexei Moiseev, adjunctul ministrului rus de Finanţe, a declarat că se aşteaptă ca cel mai mare producător de gaz al ţării, Gazprom, să plătească dividende interimare.

Dividendele Gazprom reprezintă o problemă sensibilă pe piaţă. Gazprom, al cărui acţionar principal este Guvernul rus, a înregistrat în primul semestru din 2022 un profit net record, de 2.500 miliarde de ruble (41,75 miliarde de dolari), iar Consiliul său de Administraţie a recomandat distribuirea unor dividende intermediare.

La Adunarea Generală Anuală din iulie, acţionarii Gazprom au votat împotriva acordării unor dividende în valoare de 1.240 miliarde de ruble pentru anul 2021, apreciind că plata acestora nu ar fi o mişcare rezonabilă în contextul actual. A fost pentru prima dată din 1998 când Gazprom nu a distribuit dividende.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.