Proiectul de lege privind tehnologia 5G puternic criticat atât de autoritățile publice, cât și de actorii din mediul privat

Chiar dacă avizele formale au fost emise, numeroase autorități, cum ar fi Ministerul Justiției 3 , Consiliul Concurenței 4 , Consiliul Economic și Social 5 și Consiliul Legislativ 6 au făcut observații critice cu privire la aspecte esențiale care par să fi fost complet ignorate de inițiatorii Proiectului de Lege 5G.

Aceste autorități au semnalat, în unanimitate, că Proiectul de Lege 5G nu a luat în considerare prevederile Setului Comun de Instrumente 5G al UE 7 . Această observație derivă din cel puțin două elemente, și anume:

• lipsa unor criterii tehnice și obiective;

• lipsa unei clasificări adecvate a componentelor rețelei în active critice și non-critice.

Aceste probleme sunt prezentate pe scurt mai jos, alături de unele considerații cu privire
la posibili pași de urmat.

1. Lipsa unor criterii tehnice

Alături de autoritățile menționate mai sus, atât furnizorii de rețele de comunicații electronice, cât și producătorii de echipamente au subliniat importanța, în ceea ce privește Proiectul de Lege 5G 8 , a respectării Setului Comun de Instrumente 5G al UE privind realizarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare de natură tehnică.

Pare astfel să existe un consens între, pe de o parte, actorii relevanți din mediul privat și, pe de altă parte, autoritățile publice relevante, cu privire la necesitatea modificării Proiectului de Lege 5G în vederea includerii unor criterii de evaluare obiective și tehnice, în conformitate cu abordarea susținută de Uniunea Europeană prin intermediul Setului
Comun de instrumente 5G al UE.

Cu toate acestea, prin redepunerea spre avizare a unui text identic cu proiectul inițial, fostul MTIC a ignorat cu desăvârșire nu doar comentariile și propunerile primite în cadrul procesului de consultare publică, ci și (i) avizul emis anterior de Ministerul Justiției prin scrisoarea 2/88892/2020 din 15 octombrie 2020, (ii) observațiile prezentate de Consiliul Concurenței prin adresele din 27 august 2020 și 20 octombrie 2020 și (iii) observațiile prezentate de Consiliul Economic și Social la data de 22 octombrie 2020.

Aceste observații au fost reiterate în cele mai recente avize emise de către aceste autorități. Mai mult, la rândul său, Consiliul Legislativ (care, într-o primă fază, nu a furnizat comentarii pe fondul Proiectului de Lege 5G) a subliniat în ultimul său aviz
necesitatea de a respecta Setul Comun de Instrumente 5G al UE și a criticat Proiectul de Lege 5G pentru lipsa unor criterii obiective, necesare și proporționale, subliniind, în mod expres, faptul că este în acord cu opiniile exprimate de Consiliul Concurenței sub acest aspect. Așa cum au subliniat atât Ministerul Justiției, cât și Consiliul Legislativ, astfel de criterii sunt necesare, printre altele, pentru a garanta că instanțele judecătorești vor putea exercita un control efectiv asupra legalității procesului de autorizare.

2. Clasificarea diferențiată a activelor de rețea în critice și non-critice Setul Comun de Instrumente 5G al UE face distincție între active de rețea critice și non-critice. Această clasificare se justifică prin aceea că, în situația compromiterii altor componente decât cele ale rețelei centrale, impactul ar fi minim sau inexistent. Consiliul Concurenței și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că implementarea Proiectului de Lege 5G în forma sa actuală, ar afecta concurența pe piață în mod negativ. În conformitate cu Setul Comun de Instrumente 5G al UE, Consiliul Concurenței a propus ca echipamentul să fie clasificat în funcție de natura și importanța sa (strategic/actual, utilizat în rețeaua centrală, echipamente de emisie-recepție radio, cabluri, interfețe, echipamente de rețea pasive sau active).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.