Radu Burnete: corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți

Corupția frânează economia și promovează incompetența

Consilierul prezidențial Radu Burnete a avertizat miercuri că România nu poate vorbi despre o economie competitivă fără o luptă reală împotriva corupției și fără o digitalizare profundă a statului. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Burnete a subliniat că „corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți, deci taxe mai mari decât ar fi necesar”.

Potrivit acestuia, fenomenul corupției nu se rezumă doar la pierderile bugetare, ci alterează chiar mecanismele economiei: „Corupția deschide foarte multe uși prin care statul intră în economia privată și o distorsionează. În timp, acest lucru nu duce la companii competitive capabile să exporte și să concureze global, ci la actori care știu să profite de relații și de breșe administrative. Prea multă corupție ajunge în timp să-i promoveze în mediul privat pe cei care știu să deschidă aceste uși, nu pe cei care oferă produse și servicii de calitate la prețuri corecte.”

Burnete susține că, pentru a rupe acest cerc vicios, România trebuie să adopte „digitalizarea pe bune”, nu doar la nivel declarativ, ci prin instrumente concrete, interoperabile și transparente.

Digitalizarea – cel mai eficient instrument anticorupție

Consilierul prezidențial a evidențiat faptul că digitalizarea administrației publice nu mai este un moft tehnologic, ci un instrument real de combatere a corupției. În viziunea sa, procesele electronice pot face imposibile o mare parte dintre abuzurile care astăzi generează pierderi bugetare, distorsiuni în piață și blocaje pentru mediul de afaceri.

„Digitalizarea pe bune este cheia. Am cheltuit foarte mulți bani în ultimul deceniu, dar am progresat nejustificat de puțin. Este o temă asupra căreia ne vom – și mă voi – apleca cu precădere. Nu mai poate aștepta”, a transmis Burnete.

El a explicat că beneficiile digitalizării ar fi vizibile „pe toate fronturile”: achiziții publice mai corecte, reducerea evaziunii fiscale, servicii mai bune pentru cetățeni și o economie capabilă să țină pasul cu revoluția inteligenței artificiale, „care nu se poate câștiga cu xeroxuri și imprimante”.

Citește și: Digitalizare... românească. ANAF, acuzată că cere mii de documente pe hârtie: print-screen, șină și referat pentru fiecare pagină

România, restanțieră la digitalizare – ce arată raportul Edge Institute

Mesajul consilierului prezidențial vine la doar câteva zile după publicarea unui raport realizat de Edge Institute împreună cu specialiști estonieni din cadrul Digital Nation, intitulat „Digital Governance Framework for Romania”. Raportul analizează stadiul digitalizării administrației publice și identifică principalele cauze ale stagnării acestui proces.

Concluziile sunt îngrijorătoare: România obține doar 3,1 din 10 puncte la capitolul guvernanță digitală, în pofida investițiilor masive făcute în ultimii ani. Documentul semnalează lipsa unei coordonări strategice la nivel guvernamental, fragmentarea instituțională și utilizarea ineficientă a fondurilor.

Potrivit raportului, România are infrastructura de internet și resursele tehnice pentru transformarea digitală, însă lipsește „arhitectura de guvernanță”: instituțiile acționează izolat, proiectele nu sunt interoperabile, iar funcționarii publici nu beneficiază de pregătirea digitală necesară.

Recomandările experților: vicepremier pentru transformare digitală și centru unitar de coordonare

Raportul propune crearea unui Vicepremier pentru Transformare Digitală, sprijinit de un GCIO (Government Chief Information Officer) – un coordonator tehnic apolitic – și instituirea unui Consiliu Digital Național cu rol decizional. Aceste structuri ar asigura unitatea și continuitatea politicilor digitale indiferent de schimbările politice.

Experții estonieni recomandă și implementarea principiului „once-only”, prin care cetățenii sau companiile nu mai sunt obligați să furnizeze aceleași date mai multor instituții. Totodată, raportul insistă asupra formării accelerate a funcționarilor publici în domeniul IT și a recrutării de specialiști capabili să administreze proiectele digitale.

Un alt punct critic vizează finanțarea haotică: fondurile din PNRR și alte programe europene sunt distribuite fără o strategie coerentă, ceea ce duce la proiecte redundante sau incompatibile între ele.

Un mesaj către administrație: „Digitalizarea nu mai poate fi amânată”

Declarația lui Radu Burnete se aliniază perfect acestor recomandări și sugerează că Administrația Prezidențială intenționează să impună tema digitalizării ca prioritate națională.

„Va trebui să ne suflecăm mânecile și să recuperăm repede la acest capitol, fiindcă beneficiile vor fi pe toate fronturile”, a spus consilierul. El avertizează că lipsa digitalizării reale nu este doar o problemă de eficiență, ci o sursă directă de corupție și risipă.

Prin digitalizare completă, fiecare tranzacție bugetară, contract public sau plată fiscală ar deveni verificabilă în timp real, limitând corupția sistemică și creând un climat de predictibilitate pentru mediul privat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.