Republica Moldova, între ciocan și nicovală, riscă să fie strivită

Autor: Matei Ion
Data actualizării:
Data publicării:
Maia Sandu
Maia Sandu
După invazia declanșată de Rusia în Ucraina, Republica Moldova a fost nevoită să acceseze o serie de împrumuturi pentru a face față repercusiunilor agresiunilor din țara vecină.

Situația este extrem de critică FMI făcând apel către diverse națiuni să trimită aici bani.
 
Conflictul pune presiune pe Moldova, chiar în momentul în care aceasta a început să încerce să rezolve problemele de corupție și alte probleme structurale. 

Într-un fel, Moldova este încă prinsă între două lumi. Speră să adere la Uniunea Europeană, dar este încă legată de Moscova energetic, scrie Bloomberg. Tensiunile cresc, de asemenea, în teritoriul separatist pro-rus Transnistria, ceea ce ridică temerile că Moldova ar putea fi atrasă într-un conflict mai larg.

Războiul din Ucraina ar putea însă împinge Moldova să facă o ruptură decisivă cu trecutul. Guvernul a accelerat procesul de aderare la UE și, din februarie, are capacitatea tehnică de a trece de la rețelele de electricitate și gaze rusești la cele europene.

Cu toate acestea, cu o inflație anuală de 22%, cu o creștere economică care s-a prăbușit de la o creștere de 14% în 2021, din cauza pandemiei de Covid-19, la 0,3% în acest an, iar exporturile și remitențele sunt perturbate, conflictul ar putea încă destabiliza națiunea de 2,6 milioane de locuitori.

Războiul lui Putin aduce riscuri pentru Moldova și enclava transnistreană

Reprezentantul FMI în Moldova spune țara se împrumută pentru a face față șocului războiului însă nu mai rămâne nimic pentru reforme.

Înainte de război, FMI a estimat că raportul dintre datoria publică a Moldovei și PIB va ajunge la 40% în 2022, de la 27,9% în 2019. Fondul apreciază că orice valoare de peste 45% ca fiind nesustenabilă pentru Moldova.

Chișinău

Numai FMI a promis un sprijin bugetar de aproximativ 815 milioane de dolari începând din decembrie (o parte așteaptă aprobarea finală), în timp ce încearcă să acopere un deficit estimat la 1,7 miliarde de dolari - aproximativ 14% din economie -, o mare parte din această sumă fiind cauzată de consecințele războiului. 

O altă facilitate de 300 de milioane de dolari pentru ca Moldova să cumpere gaze naturale depozitate așteaptă aprobarea consiliului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, și asta înainte de alte sute de milioane de dolari în infrastructură și alte tipuri de sprijin din partea aliaților și a instituțiilor internaționale. Luna trecută, UE a oferit 150 de milioane de euro.

Bloomberg. Podgoria Purcari, amenințată de tulburările din Transnistria și războiul din Ucraina

Banii reflectă, de asemenea, un sentiment de încredere în actualul guvern

Nu mai departe de 2018, UE a suspendat ajutorul pentru Moldova, epuizată de un carusel aparent perpetuu de promisiuni de reformă încălcate și de scandaluri legate de spălare de bani.

Un an mai târziu, un guvern condus de prim-ministrul - în prezent președinte - Maia Sandu a venit la putere promițând să îmbunătățească guvernanța, să curețe întreprinderile de stat care scapă de venituri și să revizuiască un sistem judiciar politizat în mod cronic. Aceste eforturi au fost încetinite de îndepărtarea temporară a acesteia, urmată de Covid-19, de creșterea prețurilor la gazele naturale și, în prezent, de costurile războiului din Ucraina, inclusiv de necesitatea de a sprijini 450.000 de refugiați, dintre care 95.000 au decis să rămână.

Un alt cost al războiului este cel al remitențelor, care au adus economiei puțin sub 1,5 miliarde de dolari în 2020, mai mult de 10% din PIB. Deja în scădere, ponderea trimisă acasă de moldovenii care lucrează în Rusia, Ucraina și Belarus pare să se prăbușească. Același lucru va fi valabil și pentru comerțul cu aceste țări.

Maia Sandu în timpul unei întîlnirii cu Anthony Blinken


Potențialul punct slab al economiei Republicii Moldova este dependența sa energetică de lungă durată de o combinație între Gazprom din Rusia și Transnistria, unde planificatorii din epoca sovietică au concentrat cea mai mare parte a industriei republicii, inclusiv o centrală electrică pe bază de gaz.

Până de curând, Moldova nu a avut nicio alternativă. În octombrie s-a deschis un interconector de gaze cu România și, deși Moldova l-a folosit pentru a cumpăra puțin gaz de pe piața spot din Europa, prețul a fost de 10 ori mai mare decât cel plătit Gazprom în timpul pandemiei, potrivit secretarului de stat pentru infrastructură și dezvoltare regională, Constantin Boroșan. În octombrie, Moldova a semnat un contract de gaze pe cinci ani cu Gazprom.

Odată cu adăugarea de refugiați la populație, consumul a crescut. Iar gazul cumpărat din Rusia în baza unui contract rămâne mult mai ieftin decât pe piața spot europeană.

De asemenea, Moldova are acum o conexiune sincronizată la rețeaua electrică a Ucrainei. Cu toate acestea, Boroșan a declarat că tocmai a prelungit cu o lună un contract expirat cu compania de electricitate din Transnistria, deoarece prețul acestuia era la jumătate față de cel oferit de Ucraina.

"Da, există solidaritate" cu Ucraina, a spus el, dar "cum putem explica poporului nostru că noi cumpărăm energie mai scumpă. Cine beneficiază?"

Angela Sax, șefa misiunii BERD în Moldova, vede o oportunitate pierdută. "Au fost în crize continue, trecând direct de la pandemie la energie", a spus Sax, lăudând în același timp înclinația reformistă a guvernului. "Fereastra de oportunitate nu durează mult".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Bursa de Valori București
Ministrul Marcel Boloș / FOTO: Facebook
Stație de transformare / Foto: Freepik
ArcelorMittal

ArcelorMittal amână investițiile verzi planificate în UE

Al doilea mare producător de oțel din lume are pretenții...

Cu ochii pe mesaje / FOTO: Freepik
foto: pexels.com
Concedieri / sursa foto: Freepik.com / Drazen Zigic
Aragaz / FOTO: Unsplash

Ungaria caută noi surse de aprovizionare cu gaz natural

O strategie menită să asigure un echilibru între...

Om de afaceri / FOTO: Freepik

Companiile chineze se agață de dolarul american

Companiile chineze își păstrează dolarii,...

Date ROBOR

A crescut ROBOR. Veste proastă pentru cei care au credite

Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 5,75% pe an,...

Un tractor ară câmpul / Foto: Freepik

AFM. Încep înscrierile în programul Rabla pentru Tractoare

Înscrierea dealerilor în Programul Rabla pentru...

Palatul CEC
Germania. Foto: Ingo Joseph - Pexels
Ruble
Ministrul Adrian Câciu / FOTO: Gov.ro
SUA-China / FOTO: Freepik
Banca Naţională a României
Wall Street
Bună dimineața!
Tehnologie avansată / FOTO: Freepik

Suedezii propun asistentul virtual cu ”mii de fețe”

La show-ul de tehnologie Gitex 2024 desfășurat recent în...

Centrala Iernut a Romgaz / Foto: Romgaz
Marcel Ciolacu

Guvernul prelungește plafonarea prețului la energie

Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...

Cu mâna întinsă / FOTO: Wikipedia

pixel