Reuniunea FMI de la Washington, aruncată în aer de un nou război comercial SUA–China

Washingtonul devine epicentrul tensiunilor economice globale

Întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, desfășurate săptămâna aceasta la Washington, trebuiau să marcheze o confirmare a rezistenței economiei globale după un an de șocuri comerciale și financiare. În schimb, atmosfera s-a transformat într-un test diplomatic major, după ce Donald Trump a amenințat vineri cu tarife de 100% pentru toate importurile chineze, relansând un conflict comercial pe care piețele sperau că îl lăsaseră în urmă.

Tensiunile au izbucnit după ce China a anunțat extinderea controalelor la exporturile de pământuri rare, esențiale pentru industria tehnologică mondială — o mișcare percepută ca represalii la politicile comerciale americane. În replică, Trump a amenințat cu o „creștere masivă a tarifelor” și chiar cu anularea întâlnirii planificate cu președintele chinez Xi Jinping, programată pentru sfârșitul lunii, la summitul APEC din Coreea de Sud.

De la armistițiu la confruntare directă

Până săptămâna trecută, economiștii FMI vedeau o stabilizare a relațiilor economice dintre Washington și Beijing, după cinci luni de armistițiu comercial care dusese la reducerea tarifelor și la revizuirea în sus a prognozelor de creștere globală.

Optimismul s-a risipit însă brusc, după ce Trump a ordonat noi măsuri de retorsiune și a acuzat China că „sabotează echilibrul comerțului mondial”.

Pe fondul acestor declarații, piețele americane au înregistrat cea mai mare scădere din ultimele luni, într-un moment în care investitorii erau deja îngrijorați de o posibilă supraevaluare a acțiunilor din sectorul inteligenței artificiale.

„Să sperăm că rațiunea va prevala. Dacă Trump reintroduce tarifele de 100%, durerea de pe piețe va fi considerabilă – inclusiv pentru el”, a avertizat Martin Muehleisen, fost director de strategie al FMI, în prezent analist la Atlantic Council.

China răspunde în oglindă: taxe pentru navele americane

Guvernul de la Beijing a reacționat vineri, anunțând că va impune taxe portuare suplimentare pentru navele construite, înregistrate sau deținute de companii americane. Măsura vizează inclusiv firmele în care investitorii americani dețin mai mult de 25% din capital, semnalând că Beijingul nu intenționează să cedeze presiunilor.

Citește și: FMI trage semnalul de alarmă: creșterea globală se prăbușește sub presiunea lui Trump

IMF: creștere globală robustă, dar riscurile se amplifică

Înaintea acestei escaladări, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, subliniase că economia mondială a dat dovadă de reziliență remarcabilă în fața crizelor succesive – de la pandemie și inflație, până la tensiunile comerciale și costurile tarifare.

Într-un interviu acordat Reuters, Georgieva a precizat că prognoza FMI pentru 2025 indică o creștere a PIB-ului global de aproximativ 3,0%, doar ușor sub cea de 3,3% estimată pentru 2024.

„Vedem o rezistență demonstrabilă în lume, dar este o perioadă de incertitudine excepțională. Riscurile descendente domină încă peisajul economic global. Așa că nu vă relaxați prea mult”, a avertizat șefa FMI.

G7 discută sancțiunile împotriva Rusiei și finanțarea Ucrainei

Pe lângă disputa comercială SUA–China, miniștrii de finanțe din Grupul celor Șapte (G7) urmează să se reunească miercuri pentru a analiza noi măsuri de presiune economică asupra Rusiei.

Printre opțiunile aflate pe masă se află planul Uniunii Europene de a folosi activele suverane ruse înghețate pentru a garanta un împrumut de 140 de miliarde de euro destinate sprijinirii Ucrainei.

Ministrul britanic al finanțelor, Rachel Reeves, a declarat că Londra vrea o coordonare strânsă cu partenerii G7 și UE pentru a tăia accesul Moscovei la veniturile din energie și la activele deținute peste hotare.

Presiuni asupra FMI și Băncii Mondiale din partea SUA

Delegația americană condusă de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, va avea o prezență puternică la reuniuni. Bessent susține că FMI și Banca Mondială ar trebui să se concentreze pe stabilitate financiară și dezvoltare, nu pe teme de gen sau climă, și cere o abordare mai fermă față de politicile economice de stat ale Chinei.

Aceasta va fi, de asemenea, prima apariție publică a lui Dan Katz, noul adjunct al FMI, considerat apropiat de pozițiile Washingtonului. Observatorii internaționali se întreabă dacă instituția financiară globală își poate păstra neutralitatea într-un context de presiuni politice crescânde.

„Întrebarea este dacă FMI mai este cu adevărat o organizație globală și multilaterală, sau dacă devine o extensie a Trezoreriei SUA”, a comentat Muehleisen. „Aceasta va fi dezbaterea săptămânii.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.