România accelerează modernizarea plăților. Cosmin Marinescu (BNR): Pilon al stabilității și competitivității economice

"Ne întâlnim într-un moment în care băncile centrale navighează într-un peisaj profund schimbat. În ultimii ani, lumea s-a confruntat cu o succesiune de crize suprapuse — pandemia, perturbările din comerțul internațional, tensiunile geopolitice generate în special de războiul din Ucraina și, ca efect al acestora, presiuni inflaționiste și o volatilitate crescută pe piețele financiare.

Fiecare dintre aceste crize a testat reziliența economiilor și a instituțiilor noastre, iar răspunsul nostru a fost unul puternic și proporțional. Pentru băncile centrale, aceasta a însemnat echilibrarea mai multor responsabilități: asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, susținerea unei creșteri economice sustenabile și orientarea inovației într-un mod sigur și incluziv — inclusiv în domeniul plăților.

În acest context, plățile nu sunt doar un aspect tehnic, ci se află în centrul vieții economice. Un sistem de plăți eficient și sigur consolidează încrederea, sprijină dinamismul mediului de afaceri și al IMM-urilor și contribuie la creșterea competitivității. De asemenea, el acționează ca o punte între inovație și incluziune, permițând cetățenilor și companiilor să participe activ la economia modernă", a subliniat, în discursul său, Cosmin Marinescu.

"România a înregistrat progrese importante în modernizarea infrastructurii de plăți"

Plățile instant au devenit tot mai prezente în viața de zi cu zi. În plus, colaborarea dintre sectorul public și cel privat - cum este proiectul RoPay - a demonstrat că putem oferi soluții inovatoare, cu beneficii concrete pentru utilizatori. Totuși, rămân provocări majore: asigurarea incluziunii digitale pentru toți cetățenii, consolidarea securității cibernetice și a rezilienței sistemului, precum și menținerea încrederii într-o eră a schimbărilor accelerate.

Aceste provocări nu sunt specifice doar României. În întreaga Europă, avem aceeași misiune: să adaptăm sistemele financiare la o lume marcată de incertitudine, transformare tehnologică și competiție strategică. Este datoria noastră să păstrăm stabilitatea, dar și să îmbrățișăm inovația, a explicat viceguvernatorul BNR.

Potrivit lui Cosmin Marinescu, abordarea Băncii Naționale a României se bazează pe câteva direcții majore:

În primul rând, menținerea stabilității financiare. Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu o supraveghere prudentă, cu o securitate cibernetică solidă și cu o pregătire adecvată pentru situații de criză. Încrederea, odată pierdută, este greu de recâștigat.

În al doilea rând, garantarea faptului că plățile rămân sigure, eficiente și accesibile tuturor. Fiecare cetățean și fiecare companie — inclusiv din zonele rurale sau mai puțin deservite — trebuie să aibă încredere în fiabilitatea și echitatea sistemului.

În al treilea rând, promovarea inovației într-un cadru de reglementare solid. Hubul de inovație al BNR sprijină colaborarea cu fintech-urile și actorii din piață pentru a testa responsabil soluții noi. Reglementarea nu ar trebui să frâneze inovația, dar nici inovația nu trebuie să depășească stabilitatea.

În al patrulea rând, consolidarea integrării regionale și europene. România este profund angajată în cadrul financiar european, fie că vorbim despre alinierea la standardele SEPA, despre întărirea interoperabilității sau despre participarea la noi inițiative precum euro digital sau programul „Security Action for Europe” (SAFE).

Aceste proiecte nu sunt simple obiective teoretice — ele urmăresc să consolideze competitivitatea și autonomia strategică a Europei. Totodată, fac parte dintr-un efort mai amplu de simplificare a reglementărilor financiare, fără a le relaxa, pentru a asigura că piețele europene rămân relevante și sigure la nivel global.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.