Românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale şi europarlamentare

Guvernul consideră că propunerea încalcă prevederile Constituției.

În ședința Senatului de marți a fost citită în plen nota de adoptare tacită a propunerii legislative potrivit căreia românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale și europarlamentare.

Proiectul urmează să fie dezbătut și de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de parlamentarii PNL USR și AUR, dar şi neafiliaţi. Aceasta modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât ”au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât ”cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Guvernul României nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale, potrivit TVR.

Bulgarii, cu un pas mai aproape de Schengen. Ce face România

Guvernul interimar al Bulgariei pregătește un nou efort pentru a asigura aderarea deplină a țării la spațiul Schengen al Uniunii Europene până la sfârșitul acestui an, împreună cu alte două state din Balcani. 

În timp ce Croația - cel mai nou membru al blocului - ar putea adera la Schengen de la 1 ianuarie, Bulgaria și România au rămas pe dinafară, pe fondul criticilor privind corupția și crima organizată, chiar dacă îndeplinesc cerințele tehnice necesare.

Bulgaria și România au invitat în comun experții UE să reevalueze luna viitoare gradul de pregătire al țărilor și să facă presiuni pentru a lua o decizie în cadrul unei reuniuni a liderilor din decembrie, a declarat joi, la Sofia, Costadin Kodzabașev, ministrul adjunct de externe al Bulgariei. 

"Se pare că aderarea nu este atât de mult o chestiune tehnică, ci mai degrabă una politică, ce necesită un consens deplin", a declarat Kodzhabashev. "Ambiția cabinetului interimar este de a folosi această ușă deschisă în totalitate și ca țara noastră, dacă este posibil, să devină membru cu drepturi depline la sfârșitul anului."

De ani de zile, țări precum Franța și Olanda au fost sceptice în privința aderării țărilor din Balcani. În plus, extinderea spațiului Schengen a rămas în afara priorităților UE în timpul crizei Covid, care a dus la restricții de călătorie în cadrul frontierelor interne ale blocului.

Fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov, care a venit la guvernare cu promisiunea de a lupta împotriva grațierii faptelor de corupție, dar care a fost răsturnat în iunie în urma unui vot de neîncredere, promisese într-un interviu acordat Bloomberg că va realiza progrese până la jumătatea anului 2022. În contextul în care în octombrie vor avea loc alegeri, instabilitatea politică ar putea afecta ambițiile Bulgariei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.