Se modifică Ordonanţa privind plafonarea preţului lemnelor de foc

Deputaţii sunt aşteptaţi, săptămâna aceasta, să modifice Ordonanţa privind plafonarea preţului la lemnele de foc, în timp ce criza de pe piaţă se adânceşte şi lemnele pentru încălzit au început să nu se mai găsească nici în zonele de munte, unde satele sunt înconjurate de pădurii. Coaliţia de guvernare vrea ca procedura să decurgă rapid, iar ca soluţii, în loc de plafonare, sunt luate în calcul fie acordarea de vouchere de încălzire, fie o compensare parţială a creşterilor de preţ. Tot deputaţii au votul decisiv şi în privinţa modificărilor la schema de compensare a facturilor la energie. PSD propune revenirea la tarife reglementate, dar nu a reuşit să îi convingă şi pe liberali. 

Ordonanţa de urgenţă prin care preţul lemnului de foc este plafonat la 400 de lei până în martie 2023 se va afla în atenţia Camerei Deputaţilor ca for decizional. La Senat documentul a fost adoptat tacit, respectiv în forma agreată de Executiv, ca urmare a amânării repetate a dezbaterilor asupra acestuia. USR atrage atenţia că actul normativ produce efecte care au dus deja la blocarea pieţei lemnului, fiind necesare modificări urgente.

Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că îşi menţine părerea potrivit căreia România are nevoie de o perioadă determinată de o piaţă reglementată în domeniul energiei. Premierul Nicolae Ciucă susţine, la rândul său, că se caută o soluţie în coaliţie cu privire la preţurile în energie, dar nu se poate discuta despre o piaţă complet reglementată în acest domeniu, pentru că România este conectată la Piaţa Liberă a energiei în interiorul Uniunii Europene.

Pe fondul crizei din energie, PSD a anunţat că va depune din nou la Senat proiectul de lege care permite construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate, după ce acesta a fost declarat neconstituţional de judecătorii CCR, din motive de tehnică legislativă. În acest context, premierul Nicolae Ciucă a precizat că Guvernul va susţinerea reaprobarea documentului în Parlament, după rezolvarea elementelor de neconstituţionalitate, transmite Rador.

Citeşte şi: Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn, extrași din pădurile României

Operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au exploatat în 2021 lemn în volum de 19,446 milioane metri cubi, destinat valorificării corespunzător cererii diferitelor sectoare de consum, cu 1,7% mai puţin decât în anul 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. 

Structura sortimentelor lemnului exploatat a fost constantă, lemnul rotund având cea mai mare pondere.

Din volumul total de lemn exploatat, 40% au fost specii de răşinoase (molid, brad, duglas, larice, pin), 31,1% fag, 11,1% diverse specii tari (carpen, salcâm, paltin, mesteacăn, frasin, nuc, castan, cireş), 10,3% stejar (gorun, stejar roşu, stejar pedunculat, cer, gârniţă) şi 7,5% diverse specii moi (plop, salcie, tei, anin).

În 2021, faţă de anul anterior, s-a înregistrat o scădere cu 1,4% a volumului de lemn rotund, cauzată în principal de reducerea volumului de lemn exploatat, subliniază INS.

Din volumul total de lemn rotund, 40% a fost reprezentat de speciile de răşinoase, 31,7% de fag, 10,9% de diverse specii tari, 10,1% de stejar şi 7,3% diverse specii moi.

Un volum de 9,081 milioane mc de lemn rotund a fost destinat pentru buşteni. Din acest volum, 54,3% au fost specii de răşinoase, 27,9% fag, 7,2% stejar, 5,5% diverse specii moi şi 5,1 % diverse specii tari.

A doua valorificare a lemnului rotund sub aspect cantitativ, în volum de 6,461 milioane mc, a fost lemnul pentru foc, din care lemnul de fag a reprezentat 39,4%, răşinoasele 21,1%, diversele specii tari 17,5, stejarul 13,6% şi diversele specii moi 8,4%.

În 2021, s-au livrat consumatorilor 1,323 milioane mc lemn rotund şi despicat din care: răşinoase 46%, fag 28%, diverse specii moi 11,1%, diverse specii tari 8,6% şi stejar 6,3%.

Ultima destinaţie, sub aspectul cantităţii lemnului rotund, a fost cea pentru alte sortimente de lemn rotund, în volum de 931.000 mc, din care diverse specii tari 25,4%, răşinoase 23,5%, fag 21,6%, stejar 18,9% şi diverse specii moi 10,6%

Din totalul de 15,152 milioane mc lemn rotund utilizat în anul 2021, cea mai mare parte a fost vândut la intern, urmat de lemnul procesat de operatorii economici în secţiile proprii, lemnul utilizat pentru consumul propriu şi lemnul rotund vândut direct la export.

Cel mai mare volum de lemn rotund utilizat în anul 2021 a fost cel de buşteni (50,7%). Lemnul pentru foc a reprezentat 36,9%, lemnul rotund şi despicat 7,5% şi alte sortimente de lemn rotund 4,9%.

Din volumul de lemn rotund utilizat de operatorii economici, lemnul de foioase a reprezentat 59,7% şi lemnul de răşinoase 40,3%. Din totalul lemnului rotund utilizat din specii de foioase, 92,3% a reprezentat vânzările la intern, 6,1% lemnul procesat în secţiile proprii, 1,3% consumul propriu şi 0,3% vânzările directe la export, iar din volumul de lemn rotund de răşinoase utilizat, 80,1% a fost lemn vândut la intern, 18,8% lemn procesat în secţiile proprii, 0,7% vânzări directe la export şi 0,4% consum propriu al operatorilor economici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.