Şedinţă de urgenţă a autorităţilor din Croaţia, după ce adoptarea euro a adus cu ea un val de scumpiri

În prima zi de lucru după introducerea monedei euro, în Croaţia s-au înregistrat o serie de scumpiri, anunţă presa croată. Imediat, premierul Croaţiei, Andrej Plenković, a convocat o şedinţă cu miniştrii de resort şi autorităţile competente, reprezentanţi ai Administraţiei fiscale şi Administraţiei vamale, pentru a proteja consumatorii de o creştere nejustificată a preţurilor.

"Introducerea euro nu este un motiv pentru creşterea preţurilor" - a transmis Andrej Plenković. La şedinţă s-a convenit ca ministrul economiei, Davor Filipović, să convoace o şedinţă cu reprezentanţii marilor lanţuri de magazine. Pe site-ul oficial al Guvernului Croaţiei se precizează că în baza principiului protecţiei consumatorilor, introducerea euro nu trebuie să afecteze populaţia. "Este necesară o aplicare corectă şi exactă a calculării preţurilor. Preţul nu trebuie rotunjit în sus, sau în jos (până la 1 ianuarie 2023, un euro era echivalentul a 7,43 kuna)" - se precizează pe site-ul Guvernului croat.

***

Croaţia a adoptat euro şi a aderat la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, două etape majore pentru această mică ţară din Balcani care a intrat în Uniunea Europeană în urmă cu aproape un deceniu, notează AFP.

Sâmbătă, la miezul nopţii (23.00 GMT), Croaţia şi-a luat rămas bun de la moneda sa, kuna, pentru a deveni al 20-lea membru al zonei euro.

În acelaşi timp, devine al 27-lea stat care a aderat la spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne.

Jurnalele locale au salutat cele două evenimente sâmbătă, cotidianul Vecernji List numindu-le "încoronarea aderării la UE" a Croaţiei, unde preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este aşteptată pentru această ocazie duminică.

Această ţară care este în Uniunea Europeană din iulie 2013 şi-a proclamat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) a făcut aproximativ 20.000 de morţi.

Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cred că le vor obţine cei 3,9 milioane de compatrioţi ai lor din intrarea în zona euro şi în spaţiul Schengen.

"Două obiective strategice pentru mai multă integrare în UE", a insistat miercuri prim-ministrul conservator Andrej Plenkovic.

Experţii spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, într-o lume supusă unei inflaţii galopante, unei crize energetice severe şi insecurităţii geopolitice de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.

În noiembrie, inflaţia a ajuns la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro.

Ţări est-europene care sunt membre ale UE, dar nu au optat pentru euro, precum Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la creşterea preţurilor.

Absenţa controalelor la frontieră va aduce economii notabile şi va facilita comerţul, ceea ce este deosebit de important pentru puternicul sector turistic din Croaţia, deoarece cea mai mare parte a turismului său provine din spaţiul Schengen.

În acelaşi timp, vor fi întărite controalele la frontierele externe ale UE, cu Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, aproape 1.350 de kilometri de coastă în total, unde deja în ultimele zile s-au văzut cozi lungi pentru a intra în Croaţia. Aceasta este cea mai lungă frontieră externă dintre toate statele membre ale UE.

Tranziţia la euro în ţară a început în septembrie cu obligaţia de a afişa toate preţurile în ambele valute, regulă care va fi valabilă pentru tot anul 2023. Pentru plăţile în numerar, perioada de tranziţie va dura până la 14 ianuarie 2023, când se va putea plăti atât în kuna, cât şi în euro, după care vor fi valabile doar plăţile în euro. Rata de conversie a fost stabilită la 7,53450 kuna pentru 1 euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.