Semnal de alarmă: Datoria publică mondială se apropie de 100.000 mdl $

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat marți că datoria publică mondială va continua să crească și, pentru prima dată în istorie, va depăși pragul de 100.000 de miliarde de dolari în acest an. Acest anunț a fost făcut odată cu publicarea raportului „Fiscal Monitor”, care analizează evoluțiile în domeniul finanțelor publice la nivel global. FMI estimează că, până la finalul anului 2023, datoria publică va ajunge la 93% din Produsul Intern Brut (PIB) mondial, iar până în 2030 ar putea să atingă aproape 100% din PIB.

Pandemia a declanșat creșterea datoriei publice

Unul dintre principalele motive pentru această creștere spectaculoasă a datoriei publice globale este pandemia de COVID-19. În perioada de vârf a crizei sanitare, guvernele din întreaga lume au majorat cheltuielile pentru a susține economiile afectate și pentru a asigura funcționarea sistemelor de sănătate. Conform raportului FMI, datoria publică mondială a depășit deja 99% din PIB în timpul pandemiei, marcând o explozie față de nivelul de dinaintea crizei.

În comparație cu anul 2019, înainte de pandemie, datoria globală a crescut cu aproximativ 10 puncte procentuale. Chiar dacă economia mondială a început să se redreseze, presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate, iar FMI avertizează că tendința de creștere a datoriei publice ar putea fi mai accentuată decât prognozele actuale.

Cheltuielile viitoare vor amplifica îndatorarea

Potrivit raportului „Fiscal Monitor”, unul dintre principalele motive pentru creșterea datoriei este intenția guvernelor de a majora cheltuielile în domenii cheie, cum ar fi tranziția ecologică, îngrijirea unei populații tot mai îmbătrânite și securitatea națională. FMI atrage atenția că aceste presiuni financiare sunt în creștere, iar politicile fiscale din prezent nu sunt suficient de clare sau de riguroase pentru a face față provocărilor viitoare.

„Incertitudinea cu privire la politica fiscală a crescut și liniile roșii legate de impozitare sunt tot mai adânc înrădăcinate. Cheltuielile pentru tranziția ecologică, îmbătrânirea populației și securitatea națională exercită presiuni suplimentare asupra bugetelor guvernamentale”, se arată în raportul FMI.

De asemenea, FMI subliniază că prognozele actuale ale guvernelor tind să fie mult prea optimiste. Proiecțiile pentru următorii cinci ani privind ponderea datoriei publice în PIB sunt adesea subestimate, cu o medie de 10% peste nivelul inițial preconizat.

FMI cere măsuri urgente de consolidare fiscală

În acest context, FMI reiterează apelul său pentru o consolidare fiscală urgentă și semnificativă. Oficialii instituției consideră că momentul actual, caracterizat de o creștere economică solidă și un șomaj redus, reprezintă o oportunitate pentru a lua măsuri de reducere a datoriei publice.

„Consolidarea fiscală echivalentă cu o medie de 1% din PIB în perioada 2023-2029 este insuficientă pentru a reduce sau stabiliza datoria publică la nivel global”, a subliniat Era Dabla-Norris, director adjunct la Departamentul de afaceri bugetare al FMI, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit FMI, pentru a atinge obiectivul de reducere a datoriei publice globale, ar fi necesar un efort de consolidare fiscală echivalent cu 3,8% din PIB în fiecare an, până la sfârșitul acestui deceniu. În unele țări, cum ar fi Statele Unite și China, unde PIB-ul nu este preconizat să se stabilizeze curând, efortul ar trebui să fie chiar mai mare.

Amânarea reformelor, un risc major

Un alt avertisment important al FMI este legat de riscurile pe care le implică amânarea reformelor fiscale necesare. „Amânarea ajustărilor fiscale nu va face decât să amplifice problema, deoarece o corecție mai mare va fi inevitabilă. Întârzierea poate fi riscantă, pentru că experiența arată că o datorie mare, combinată cu lipsa unor planuri fiscale credibile, poate declanșa o reacție negativă pe piețele financiare și poate reduce spațiul de manevră al guvernelor în fața unor viitoare șocuri economice”, a avertizat Era Dabla-Norris.

Oficialii FMI au subliniat că măsurile de austeritate trebuie să fie atent alese, pentru a evita efectele negative asupra creșterii economice. De exemplu, reducerea cheltuielilor pentru investițiile publice sau pentru programele sociale ar avea un impact mult mai dăunător decât reducerea subvențiilor nejustificate, cum ar fi cele pentru combustibili.

Soluții pentru creșterea veniturilor fiscale

În raportul său, FMI a propus și o serie de soluții pentru creșterea veniturilor guvernamentale, în vederea echilibrării bugetelor. Printre acestea se numără extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării taxelor, măsuri care ar putea ajuta anumite țări să obțină mai multe venituri fără a introduce noi taxe.

De asemenea, FMI recomandă o taxare mai progresivă a câștigurilor de capital și a veniturilor mari, pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a poverii fiscale. În acest fel, guvernele ar putea genera mai multe venituri fără a afecta negativ creșterea economică sau bunăstarea cetățenilor cu venituri mai mici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.