Activitatea economică în zona euro s-a contractat în august pentru a doua lună consecutiv, deoarece majorarea preţurilor i-a forţat pe consumatorir să-şi reducă cheltuielile, în timp ce perturbările din lanţurile de aprovizionarea au afectat activitatea fabricilor, arată datele preliminare publicate marţi de S&P Global, transmite Reuters.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 49,2 puncte în august, de la 49,9 de puncte în iulie, în timp ce analiştii se aşteptau la o scădere de până la 49 de puncte. Datele preliminare din august reprezintă cel mai redus nivel, începând din februarie 2021, al indicatorului care evaluează situaţia economică generală.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

"Cele mai recente date PMI pentru zona euro indică un declin al activităţii economice în trimestrul trei din 2022", a apreciat Andrew Harker, director în cadrul S&P Global.

Un sondaj realizat luna trecută de Reuters indica o creştere de 0,2% a economiei zonei euro în perioada iulie-septembrie 2022.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în august la 50,2 de puncte, de la 51,2 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii estimau un declin până la 50,5 puncte luna aceasta.

Costul ridicat al vieţii i-a forţat pe consumatori să-şi reducă cheltuielile şi să renunţe la achiziţiile care nu sunt esenţiale, ceea ce a provocat declinul activităţii în sectorul serviciilor.

Şi indicatorul care măsoară producţia a scăzut la 49,7 puncte în august (de la 49,8 puncte în iulie), la cel mai redus nivel începând din iunie 2020.

Declinul activităţii vine în pofida completării de către fabrici a comenzilor mai vechi şi realizarea de stocuri.

"Evoluţia indicelui PMI sporeşte temerile privind recesiunea. Nu cred că războiul din Ucraina se va încheia curând, astfel încât nu vom asista la un avans al pieţelor bursiere. Se vor menţine presiunile asupra preţului energiei, precum şi asupra monedei euro", a apreciat Michael Hewson, analist la CMC Markets.

Moneda euro a coborât din nou marţi sub pragul simbolic de un dolar, atingând un minimum al ultimelor două decenii, din cauza temerilor că şocul energiei va menţine inflaţia ridicată şi va spori şansele unei recesiuni în Europa.

Marţi dimineaţa, moneda euro se tranzacţiona pentru 0,9930 de dolari, sub pragul de un dolar.

Citeşte şi: Şeful diplomaţiei europene: UE trebuie să îndure şi să-şi menţină unitatea în faţa Moscovei

Unitatea statelor membre ale Uniunii Europene în faţa Rusiei trebuie să fie ''menţinută zi de zi'', subliniază şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un interviu publicat marţi de AFP.

''Nu trebuie să uităm că Uniunea Europeană este o asociaţie de state care au abordări diferite cu privire la Rusia'', afirmă diplomatul spaniol, care se aşteaptă la discuţii dificile la reuniunea miniştrilor europeni ai apărării şi afacerilor externe care va avea loc în 30-31 august la Praga.

''Statele membre sunt stăpânele politicii lor externe. Trebuie să facem în aşa fel încât interesele lor să ajungă la un punct comun. Trebuie mereu un compromis. În cadrul Celor 27 cu regula unanimităţii, acest lucru este uneori imposibil'', recunoaşte Borrell, constatând absenţa consensului pentru abandonarea acestei reguli.

Adoptarea celui de-al şaselea set de sancţiuni ale UE, care impune un embargou progresiv asupra celei mai mari părţi a petrolului rusesc, cu excepţia oleoductelor, a necesitat discuţii dificile cu Ungaria şi cu premierul Viktor Orban, care susţine ''sus şi tare că vrea oprirea sancţiunilor'' contra Moscovei.

La Praga, Josep Borrell va prezenta propunerea de constituire a unei misiuni în vederea pregătirii forţelor armate ucrainene în Europa, aşa cum se întâmplă deja în SUA şi Regatul Unit. ''Trebuie oferit Ucrainei un sprijin dincolo de furnizarea de armament. În faţa cuiva care refuză să oprească războiul, trebuie să poţi rezista'', este de părere Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

De la începerea ofensivei ruse în urmă cu şase luni, UE a deblocat 2,5 miliarde de euro pentru a finanţa livrările de arme şi echipamente pentru Ucraina.

''Războiul ia o nouă turnură. Ucrainenii au trecut la ofensivă. Atacurile în Crimeea au o dimensiune militară şi psihologică importantă. Ruşii par depăşiţi tehnologic, dar îşi conservă o capacitate de a da lovituri'', explică Josep Borrell.

O altă chestiune care divizează UE, eventuala interdicţie asupra intrării turiştilor ruşi, este susţinută de Finlanda şi ţările baltice. Propunerea va fi şi ea discutată la reuniunea din Cehia, ţară ce asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Josep Borrell joacă un rol cheie în propunerile de sancţiuni. El a apreciat luni că interzicerea ''intrării în Europa pentru toţi ruşii, indiferent de motiv, nu este o idee bună''.

În contextul în care Europa se pregăteşte pentru iarnă fără gazul rusesc, şeful diplomaţiei europene insistă pe necesitatea de ''a îndura şi de a repartiza costurile în interiorul UE''. El pledează în special pentru o reformă a preţului energiei, în prezent indexat pe preţul gazului.

''Cel mai frumos cadou făcut lui Putin este să plătim electricitatea la preţul gazului'', denunţă Borrell. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News