Singurul om care a stopat raliul celui mai vânat metal din lume

Aurul a avut un an excepțional în 2024 pentru o materie primă. Dar ce se va întâmpla anul acesta? „Relicva barbară”, cum l-a numit celebrul economist John Maynard Keynes, a înregistrat o creștere de 27,2%, fiind cel mai bun an al său din 2010, conform Deutsche Bank. Cu excepția Nasdaq, nici o piață de acțiuni nu a performat mai bine. Dintre materiile prime, doar prețurile cafelei și ale boabelor de cacao, care au explodat din cauza condițiilor climatice nefavorabile producției, au depășit aurul, potrivit UBS.

Prețurile aurului au crescut aproape constant, susținute în principal de tensiunile geopolitice. Totuși, principalul factor de sprijin pentru acest avans a fost reprezentat de achizițiile masive realizate de băncile centrale ale țărilor emergente, care au dorit să-și diversifice rezervele.

„Inițial, această tendință a fost determinată de îngrijorările țărilor cu privire la sancțiunile impuse asupra activelor lor externe, după deciziile Statelor Unite și ale Europei de a îngheța activele rusești. Cu timpul tendința s-a transformat într-o strategie mai amplă de diversificare a rezervelor în dolari și a activelor denominate în dolari”, explică UBS.

Trump, factorul perturbator

Metalul prețios a demonstrat că este capabil să urce, ba chiar să accelereze ritmul, indiferent de circumstanțe. Raliul s-a derulat fără pauză. Cel puțin până la sfârșitul lunii octombrie. După această perioadă, aurul a înregistrat o scădere și a întrerupt, timp de câteva luni, seria sa de recorduri.

Anul trecut, aurul a rezistat la absolut orice, cu excepția unei persoane: Donald Trump. Alegerea republicanului la Casa Albă a suspendat dinamica de creștere a aurului, fără însă a declanșa o scădere de durată. Victoria sa a crescut apetitul pentru risc, ceea ce a putut afecta aurul, considerat activ de refugiu prin excelență. În plus, programul economic al lui Donald Trump a dus la o apreciere a dolarului.

Deoarece prețul aurului este exprimat în dolari americani, o creștere a monedei americane afectează metalul prețios, făcându-l mai scump pentru investitorii care folosesc alte monede.

Așteptările legate de politica economică a noului președinte au determinat, de asemenea, o creștere a randamentelor obligațiunilor în SUA. Această creștere a dobânzilor s-a accelerat semnificativ în decembrie și s-a răspândit la nivel global. Rezerva Federală (Fed) a avertizat că este nevoie de mai multe eforturi pentru reducerea inflației înainte de a putea continua scăderea ratelor dobânzilor. De altfel, Fed a decis miercuri seara să suspende ciclul de reducere a dobânzilor.

Această creștere a randamentelor obligațiunilor afectează din nou aurul. Spre deosebire de acțiuni (care oferă dividende) și obligațiuni (care oferă cupoane), aurul nu generează venituri. Prin urmare, creșterea sau încetinirea scăderii dobânzilor face ca investiția în aur să fie mai puțin atractivă.

Un consens pentru creștere

Aparent, condițiile nu sunt favorabile pentru o creștere a aurului în 2025. Cu toate acestea, metalul prețios a reușit deja să își doboare recordul istoric la începutul acestui an, chiar în această săptămână. „Investitorii se refugiază în aur pentru a face față unei furtuni de impredictibilitate”, explică Susannah Streeter, specialistă în piețe financiare la Hargreaves Lansdown, citată de AFP.

Instituțiile de analiză economică sunt de acord că aurul va continua să crească, deși există diferențe de opinie privind amploarea acestui avans și riscul unor scăderi pe termen scurt.

Deutsche Bank estimează că aurul va scădea de la aproximativ 2.800 de dolari pe uncie în prezent la 2.550 de dolari în al doilea trimestru, înainte de a reveni la 2.750 de dolari în al treilea trimestru și de a atinge 2.900 de dolari până la sfârșitul anului 2025.

Riscuri pentru aur

Dacă un dolar mai robust și o atitudine mai restrictivă a Rezervei Federale în privința ratelor dobânzilor reprezintă evident riscuri de scădere pentru aur, Deutsche Bank consideră totuși că cererea din partea marilor bănci centrale va continua să susțină prețurile în acest an.

„Creșterea datoriei federale americane tinde, de asemenea, să împingă prețul aurului în sus, iar noi estimăm că deficitul federal sub președinția Trump se va adânci și mai mult”, subliniază Deutsche Bank.

UBS are o prognoză similară, banca elvețiană mizând pe un preț al aurului de 2.850 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului. Instituția vede o cerere solidă de aur din partea băncilor centrale, a fondurilor suverane și a administratorilor de active. Acești actori au o nevoie puternică de diversificare a portofoliilor „în special din cauza incertitudinilor comerciale și geopolitice care vor persista, precum și a îngrijorărilor legate de datoria publică americană”, explică UBS.

„Dacă am învățat ceva din primul mandat al lui Donald Trump (și din ultimele săptămâni), este că viitorul președinte american este imprevizibil”, reamintește UBS.

„Episoadele de volatilitate pe piețele de acțiuni riscă să devină mai frecvente, în special din cauza concentrării sectoriale și geografice ridicate a portofoliilor și a evaluărilor ridicate ale piețelor bursiere. Aceste incertitudini prefigurează un nou an cu achiziții puternice de aur de către sectorul oficial (băncile centrale) și o cerere crescută de diversificare din partea investitorilor mai puțin sensibili la ratele dobânzilor”, explică instituția elvețiană.

Spre un preț de 3.000 de dolari pe uncie?

UBS estimează că achizițiile de aur ale băncilor centrale vor atinge 950 de tone în 2025, după ce au depășit 1.000 de tone în 2024. În plus, banca consideră că cererea pentru ETF-uri (fonduri de investiții) pe aur va rămâne pozitivă, deoarece incertitudinile crescute și volatilitatea pieței vor continua să susțină această tendință.

Pentru IG, aurul „vizează” chiar 3.000 de dolari pe uncie în 2025. „Având în vedere incertitudinile geopolitice în creștere și posibilele reduceri ale ratelor dobânzilor în SUA, prețurile aurului ar trebui să atingă niveluri record. Interesul puternic al băncilor centrale pentru achiziția de aur nu face decât să consolideze aceste perspective de creștere”, consideră brokerul.

Bank of America are, de asemenea, o țintă de 3.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni. Deși metalul prețios se confruntă cu riscuri pe termen scurt, „incertitudinea macroeconomică persistentă și creșterea nivelului global de îndatorare rămân factori de susținere”, explică banca americană.

Goldman Sachs mizează, la rândul său, pe un preț de 3.000 de dolari pe uncie, dar pentru 2026. La începutul lunii ianuarie, banca americană a decis să amâne cu șase luni această prognoză, estimând că acest nivel va fi atins în al doilea trimestru din 2026, față de sfârșitul lui 2025, cum prevăzuse anterior.

Această revizuire se datorează faptului că economiștii Goldman Sachs și-au ajustat în scădere proiecțiile privind reducerea ratelor dobânzilor de către Fed, estimând o scădere totală de 75 puncte de bază (0,75 puncte procentuale) în 2025, față de 100 puncte de bază anterior. Creșterea structurală a cererii de aur din partea băncilor centrale rămâne principalul factor care explică prognoza Goldman Sachs.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.