Starea de urgenţă, prelungită în Republica Moldova din cauza crizei energetice
Autor: DCBusiness Team | 01 dec 2022, 22:33
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com
Parlamentul Republicii Moldova a prelungit starea de urgenţă din cauza crizei energetice.

Parlamentul Republicii Moldova a prelungit cu încă 60 de zile starea de urgenţă, care este în vigoare de la sfârşitul anului trecut din cauza crizei energetice. O astfel de hotărâre a fost adoptată, joi, în cadrul unei şedinţe transmise de serviciul de presă al legislativului. "Starea de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi prelungită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 6 decembrie 2022" - se arată în document. Aceasta a fost aprobată cu 55 de voturi ale Partidului Acţiune şi Solidaritate, proeuropean, a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Opoziţia a boicotat întâlnirea în timpul votului în semn de protest.

Adresându-se deputaţilor, premierul republicii, Natalia Gavriliţa, a explicat necesitatea măsurilor de urgenţă prin instabilitate în regiune. "Bombardamentele asupra infrastructurii civile din Ucraina au provocat întreruperi masive în sistemul energetic al Republicii Moldova, punând în pericol securitatea cetăţenilor noştri. Există previziuni întemeiate că această situaţie se va repeta în iarnă. '...' Fără starea de urgenţă, nu am putea oferi asistenţă financiară companiilor energetice pentru furnizarea neîntreruptă de gaze, precum şi pentru a forma rezerve de combustibil" - a spus premierul moldovean. Opoziţia a supus iniţiativa unor critici dure.

"Starea de urgenţă înseamnă lipsă de control şi lipsă de responsabilitate. '...' Starea de urgenţă va permite dezlegarea mâinilor autorităţilor punitive împotriva opoziţiei care protestează" - a declarat deputatul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, de opoziţie, Constantin Starîş, transmite Rador.

 

FMI a ajuns la un acord cu Republica Moldova

 

Fondul Monetar Internaţional a anunţat miercuri că a ajuns la un acord la nivel de experţi cu Republica Moldova privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a doua evaluări a programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă, informează un comunicat de presă al instituţiei financiare internaţionale.

În perioada 31 octombrie - 29 noiembrie 2022, o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, a purtat discuţii la Chişinău şi apoi de la distanţă cu autorităţile Republicii Moldova, în contextul celei de-a doua evaluări a programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF).

"Acest acord urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în urma solicitării autorităţilor Republicii Moldova, şedinţa respectiva fiind preconizată pentru luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 milioane dolari", a declarat Ruben Atoyan la finalul discuţiilor cu autorităţile Republicii Moldova.

Conform prognozelor experţilor FMI, PIB-ul real al Republicii Moldova se va reduce cu 1,5% în anul 2022, dat fiind că preţurile în creştere erodează veniturile disponibile ale populaţiei, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investiţiile. În luna octombrie, inflaţia anuală a atins nivelul de 34,6%, reflectând impactul preţurilor în continuare înalte la resursele energetice şi produsele alimentare, dar FMI se aşteaptă la reducerea inflaţiei în lunile care urmează. În aceste condiţii, autorităţile de la Chişinău se confruntă alegeri dificile la nivel de politici, în special cu privire la priorităţi, în contextul unei situaţii globale dificile şi riscurilor interne persistente.

Politica bugetar-fiscală prevăzută în proiectul Bugetului de stat pentru anul 2023 şi convenită cu experţii FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice şi sociale nefaste ale invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina şi ale celor aferente şocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creşterea costurilor de trai şi măsurilor de asigurare a securităţii energetice. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor şi consolidarea guvernanţei şi transparenţei bugetare vor contribui la consolidarea disciplinei bugetar-fiscale şi la asigurarea sustenabilităţii datoriei. Pentru a obţine finanţare concesională şi granturi de la partenerii externi de dezvoltare, vor fi necesare politici consecvente şi un impuls susţinut al reformelor.

Experţii FMI avertizează că există riscuri semnificative de înrăutăţire a situaţiei. Preţurile ridicate la energie, întreruperile în livrarea gazelor naturale şi energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea costurilor de trai ar putea înrăutăţi perspectivele economice, afecta încrederea şi ar pune la încercare coeziunea socială, agravând şi mai mult situaţia şi aşa dificilă de luare a deciziilor de politici. Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului şi sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivităţii investiţionale a Moldovei şi la promovarea agendei sale de integrare europeană. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ştiri Recomandate

Gazprom se va retrage din consorțiul grec Prometheus Gas

După cum a declarat partea elenă, este un ”divorț de...

Prăbușire istorică pentru cipurile de memorie

Despre sectorul cipurilor de memorie se știe că are...

Prețul litiului a explodat, spre bucuria Chinei

Marii producători de litiu din China sunt pe cale să...

Card energie. Se simplifică modul de folosire al acestuia

În data de 08 decembrie 2022 a intrat în vigoare...

Schimbare la vârful Unilever. Cine va conduce compania

Unilever l-a numit director general pe Hein Schumacher,...

Crossuri externe