În acest context, centrul de reflexie Bruegel a recomandat Uniunii Europene să exploreze posibilitatea emiterii de datorii comune pentru a finanța investițiile necesare în apărarea aeriană. Acest apel, care se regăsește într-un raport citat de agenția Bloomberg, vine pe fundalul dezbaterilor privind vulnerabilitatea apărării aeriene a Europei, discuții ce subliniază nevoia urgentă de a asigura o mai bună protecție a spațiului aerian european.

Finanțare: Partea dificilă abia începe

În 2022, Germania a inițiat European Skyshield Initiative (ESSI), proiect menit să reducă vulnerabilitatea Europei la atacurile aeriene, într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute. Totuși, finanțarea acestei inițiative rămâne nesigură. Berlinul, un susținător activ al ESSI, a manifestat rețineri în privința emiterii de datorii comune la nivelul Uniunii Europene. Această poziție a fost reconfirmată și după publicarea recentului raport realizat de Mario Draghi cu privire la competitivitatea blocului comunitar.

Guntram Wolff, autorul raportului Bruegel, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că, deși 21 de țări, inclusiv Marea Britanie și Turcia, au aderat la ESSI, "partea dificilă abia începe, respectiv convingerea statelor să investească fonduri". Cu alte cuvinte, succesul inițiativei depinde nu doar de susținerea politică, ci și de capacitatea de a găsi soluții financiare eficiente pentru proiecte majore.

Apărarea aeriană, un bun public european

Un punct esențial al raportului este ideea că apărarea aeriană ar trebui tratată ca un bun public european. "Este foarte clar că apărarea aeriană nu este doar o problemă națională. Protejarea unei țări oferă beneficii și vecinilor săi", a subliniat Wolff. În acest sens, concentrându-se pe apărarea aeriană, liderii europeni ar putea reuși să convingă statele membre reticente să accepte ideea emiterii de datorii comune.

Proiectele din domeniul apărării aeriene necesită investiții majore de capital. De exemplu, o singură baterie de rachete Patriot poate costa până la un miliard de dolari, iar raportul Bruegel estimează că investițiile totale necesare la nivelul blocului comunitar ar putea ajunge la "sute de miliarde de dolari". Aceste cifre reflectă o realitate financiară care face apelul pentru emiterea de datorii comune tot mai relevant.

Amenințări le Rusiei 

Raportul atrage atenția că recentele incidente din Letonia și România, unde drone rusești au violat spațiul aerian al acestor țări, subliniază nivelul crescut al riscurilor cu care se confruntă statele vecine Rusiei. În contextul invaziei Ucrainei și a agresiunii rusești continue, statele membre UE din proximitatea Moscovei sunt tot mai expuse la astfel de atacuri, ceea ce accentuează necesitatea unor investiții rapide și semnificative în apărarea aeriană.

Letonia, de exemplu, a raportat că o dronă iraniană folosită de Rusia s-a prăbușit pe teritoriul său, un incident care a captat atenția comunității internaționale. România a raportat, de asemenea, intruziuni similare în spațiul său aerian, ridicând îngrijorări serioase cu privire la capacitatea actuală de apărare aeriană a UE.

Dilemele emiterii de datorii comune

Deși ideea emiterii de datorii comune nu este nouă în cadrul dezbaterilor europene, ea este întâmpinată cu rezerve de anumite state membre. Germania, una dintre marile economii ale blocului, se opune ferm acestui mecanism de finanțare, preferând să mențină o abordare bazată pe contribuții naționale.

Cu toate acestea, concentrarea asupra unui obiectiv comun, precum apărarea aeriană, ar putea ajuta la schimbarea perspectivelor. Wolff sugerează că dacă liderii europeni reușesc să pună accent pe beneficiile colective ale unei astfel de investiții, ar putea convinge statele mai sceptice să accepte o astfel de soluție financiară. În plus, raportul sugerează că, în fața unei amenințări clare, precum atacurile rusești, solidaritatea europeană ar putea prevala în fața considerentelor economice naționale.

Se poate spune, prin urmare, că, deși controversată, emiterea de datorii comune este văzută de o serie de experți ca o soluție viabilă pentru a asigura resursele necesare protejării spațiului aerian european. În fața unor riscuri tot mai evidente, decizia UE de a investi în apărarea aeriană va reflecta nu doar capacitatea sa de a gestiona amenințările externe, ci și solidaritatea între statele membre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.