Ungaria a blocat prin veto ajutorul în valoare de 18 miliarde de dolari acordat Ucrainei pentru 2023

''Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie'' 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un "pachet" comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Totuşi, după un dejun de lucru, miniştrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheţa 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria şi directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale, însă au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.

Propunerea Bruxellesului pentru acest ultim punct era să folosească marja bugetului multianual al UE pentru a emite datorii şi a obţine finanţare pe pieţe pentru a acorda împrumuturi Ucrainei, pentru care a fost necesar sprijinul unanim al Celor 27, dat fiind că măsura afecta bugetul comunitar.

Pentru a depăşi acest obstacol - vetoul ungar -, miniştrii au însărcinat acum echipele lor tehnice şi Comisia Europeană "să examineze care sunt soluţiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului", a explicat ministrul ceh.

''Aceasta înseamnă că vom căuta o soluţie susţinută de cele 26 de state membre (fără Ungaria - n.r.)'', a adăugat Stanjura.

O alternativă care ar face posibilă eludarea dreptului de veto ar fi utilizarea garanţiilor naţionale, oferite direct de fiecare stat membru, pentru a canaliza astfel ajutorul către Kiev, care are nevoie de între 3 şi 5 de miliarde lunar doar pentru nevoi urgente.

Ungaria avertizase deja că se va opune prin veto propunerii, argumentând că acordă deja ajutor Ucrainei pe bază bilaterală.

Controversă cu salariul minim. Dumitru Costin (BNS): Nu mai este raportat la coşul minim de consum

Costin (BNS): Din păcate, astăzi salariul minim nu mai este raportat la coşul minim de consum.

Salariul minim nu mai este raportat la coşul minim de consum, aşa cum se întâmpla până în 2003, iar de anul viitor acesta a fost stabilit la 3.000 de lei, valoare la care s-a ajuns fără nicio formulă de calcul, afirmă preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

"Decenţa e la salariul mediu pe economie. Subzistenţa e la salariul minim pe economie! Din păcate, astăzi, salariul minim nu mai este raportat la coşul minim de consum aşa cum se întâmpla până în 2003, în ţara noastră. Aşa ne-am trezit că salariul minim este determinat după bunul plac al politicianului de atunci şi până acum. Niciun partid politic nu a vrut să repare asta. BNS a luptat să schimbe acest lucru! Comisia Europeană a identificat, însă, absenţa unui mecanism transparent pentru a determina valoarea salariului minim. În ultimii trei ani, am avut trei formule de calcul diferite pentru salariul minim. Iar în 2023 vom avea un salariu minim brut de 3.000 de lei, valoare la care s-a ajuns fără nicio formulă de calcul", susţine Costin, conform unei postări pe pagina de Facebook a BNS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.