Washingtonul prezintă la G7 noua ABORDARE cu privire la dosarul nord-coreean

G7 reprezintă un grup informal al celor mai puternice şapte economii ale lumii (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA).

Pe fondul pandemiei de coronavirus care face ravagii în India într-un moment în care situaţia se ameliorează pentru occidentali, Marea Britanie îi găzduieşte pe şefii diplomaţiilor din cadrul acestui club al celor mai bogate ţări din lume pentru a pregăti ieşirea din pandemie şi summitul G7 de luna viitoare în sud-vestul Angliei.

India, Coreea de Sud, Africa de Sud şi Brunei, care prezidează ASEAN (Asociaţia naţiunilor din sud-estul Asiei), au fost invitate pentru aceste trei zile de discuţii, la care vor fi abordare tensiunile în creştere cu Rusia şi China, precum şi negocierile destinate să repună pe un făgaş normal acordul nuclear cu Iranul.

Cu un arsenal de măsuri stricte împotriva COVID-19, Antony Blinken s-a întâlnit în mod separat la hotelul unde a fost cazat cu omologii săi japonez şi sud-coreean, la câteva zile după ce Joe Biden a analizat politica americană faţă de Coreea de Nord.

"Suntem foarte recunoscători de a avea această ocazie pentru discuţii aprofundate cu SUA după concluziile analizei politicii Dumneavoastră", a declarat şeful diplomaţiei sud-coreene Chung Eui-yong, salutând "mesajul extrem de pozitiv şi deschis" al lui Biden în faţa Congresului săptămâna trecută.

Preşedintele american a afirmat că va utiliza "diplomaţia, în acelaşi timp cu o descurajare severă" pentru a frâna ambiţiile nucleare ale Phenianului.

Potrivit Departamentului de Stat american, Antony Blinken şi omologul său japonez Toshimitsu Motegi şi-au "prezentat îngrijorarea în legătură cu programul de rachete nucleare şi balistice ale Coreei de Nord" în cadrul întâlnirii dintre ei.

Cei doi miniştri de externe au convenit să lucreze împreună, precum şi cu Coreea de Sud, pentru a avansa spre o "denuclearizare a Peninsulei Coreea", potrivit unui comunicat.

Preşedintele american Joe Biden a cerut o reexaminare a politicii faţă de Coreea de Nord, după abordarea foarte personalizată a predecesorului său Donald Trump şi cele trei întâlniri ale sale cu Kim Jong Un.

Ea propune un punct de mijloc prin îndepărtarea de încercarea ambiţioasă, dar, în cele din urmă nereuşită, a lui Trump pentru a se ajunge la un acord de anvergură care, după şapte decenii, ar putea să pună capăt în mod oficial războiului din Coreea.

Dar Casa Albă doreşte să discute şi cu Coreea de Nord, o schimbare faţă de politica "răbdării strategice" a fostului preşedinte Barack Obama, care consta în a menţine Phenianul la distanţă până când comportamentul său se va schimba.

Coreea de Nord a denunţat duminică abordarea lui Joe Biden, afirmând că menţine o "politică ostilă" în vigoare de jumătate de secol.

"Aşa-zisa 'diplomaţie' americană este o pancartă înşelătoare destinată să acopere acte ostile, iar 'disuasiunea' anunţată este pur şi simplu un mijloc de a genera ameninţări nucleare la adresa RPDC", a declarat recent un responsabil al Ministerului nord-coreean de Externe, Kwon Jong Gun, utilizând numele oficial al Coreei de Nord (Republica Populară Democrată Coreeană).

Statele Unite se aşteptau la o reacţie stridentă din partea regimului de la Phenian, cunoscut pentru declaraţiile sale mai puţin diplomatice, mai ales după ce în 2019 când l-a calificat pe Biden drept un "câine turbat" care "trebuie bătut până la moarte cu un băţ", notează AFP.

Coreea de Nord figurează alături de Iran în agenda discuţiilor la dineul din deschiderea summitului.

După G7, care va dura până miercuri, secretarul de stat american se va deplasa la Kiev pentru a reitera sprijinul de "neclintit" al SUA faţă de Ucraina, după desfăşurarea de trupe ruseşti la frontieră, pe fondul unor relaţii tot mai tensionate cu Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.