Zelenski cere UE noi sancţiuni împotriva Rusiei şi respinge ideea unui armistiţiu de scurtă durată

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri noi sancţiuni din partea Occidentului în contextul atacurilor masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei, informează dpa.

"Este necesar un nou pachet de sancţiuni europene", a spus preşedintele Zelenski într-un mesaj video adresat studenţilor irlandezi."Agresiunea rusă nu se opreşte nici măcar o singură zi. Aşa cum minciunile ruseşti adresate lumii nu se opresc niciodată. Prin urmare, pentru toate acestea presiunea internaţională asupra Rusiei nu ar trebui să se oprească nici măcar o singură zi", a spus preşedintele Zelenski.

Preşedintele ucrainean a acuzat Moscova că a încălcat declaraţia finală a summit-ului G20 din Bali, care a fost susţinută şi de Rusia, în numeroase puncte. Declaraţia a subliniat importanţa dreptului internaţional şi a unui sistem multilateral ca garanţi ai păcii şi stabilităţii. Cu toate acestea, Rusia continuă să distrugă relaţiile internaţionale în timp ce pretinde că luptă împreună cu toţi ceilalţi împotriva acestei destabilizări, a spus el. Moscova îşi mobilizează toate resursele "pentru a deveni cel mai mare stat terorist din istorie", a susţinut preşedintele Zelenski.

Tot vineri, în declaraţiile difuzate la forumul internaţional de securitate din Halifax, Canada, preşedintele Volodimir Zelenski a respins ideea unui armistiţiu de scurtă durată cu Rusia, argumentând că aceasta nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile."Rusia urmăreşte acum un scurt armistiţiu, un răgaz pentru a-şi recăpăta forţele. Ar putea fi văzut ca sfârşitul războiului, dar un astfel de răgaz nu va face decât să înrăutăţească situaţia"."O pace cu adevărat reală, durabilă şi cinstită nu poate veni decât din distrugerea completă a agresiunii ruse", a adăugat el.

Ucraina: Aproximativ 30% din teritoriul ţării a fost minat

Aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este minat ca urmare a războiului, ceea ce corespunde unei dimensiuni de aproximativ două ori suprafaţa Austriei, a anunţat vineri serviciul pentru situaţii de urgenţă de la Kiev pe site-ul său, informează dpa.

Suprafaţa şi numărul minelor de pe teritoriul ucrainean au crescut de zece ori faţă de perioada de dinaintea războiului, care a început pe 24 februarie, precizează sursa citată.

Minele terestre sunt folosite de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei între trupele guvernamentale ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, susţinuţi de Moscova, în 2014.

În regiunile Herson şi Mikolaiv (Nikolaev) este în curs procesul de deminare, se mai arată în comunicat. O suprafaţă de peste 8.000 de kilometri pătraţi urmează să fie deminată.

Preşedintele serviciului pentru situaţii de urgenţă, Serhii Krik, a declarat că speră ca în următoarele zile alimentarea cu energie electrică să fie restabilită în zonele recucerite.

El a adăugat că va dura câteva luni pentru a restabili infrastructura din zona Herson. 

Denis Şmîhal: Ucraina a obţinut până acum 23 de miliarde de dolari sub formă de ajutor internaţional

Premierul ucrainean Denis Şmîhal a declarat vineri că, de la începutul invaziei ruse şi până în prezent, Ucraina a primit 23 de miliarde de dolari (22,24 miliarde de euro) sub formă de ajutor internaţional, transmite EFE.

"Ucraina simte sprijinul ferm al lumii în lupta noastră pentru libertate şi independenţă", a declarat premierul ucrainean, care l-a primit vineri la Kiev pe vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Din cele 23 de miliarde de dolari, 4,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro) provin de la Uniunea Europeană, iar 8,5 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro) au fost furnizate de SUA, a adăugat el, citat de agenţia Interfax.

Potrivit lui Şmîhal, aceste fonduri au fost folosite pentru a finanţa, între altele, plata salariilor funcţionarilor, plata pensiilor, burselor şi a ajutoarelor de stat.

"Anul viitor sprijinul ţărilor aliate şi ale instituţiilor financiare internaţionale va fi de mare importanţă pentru noi", a subliniat premierul ucrainean.

În perspectiva anului 2023, Kievul se bazează să primească ajutoare din partea UE în valoare de 18 miliarde de euro, suficient pentru a acoperi deficitul bugetar în privinţa cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea ţării.

Dombrovskis a menţionat că o primă tranşă ar putea fi deblocată în ianuarie 2023, dar a amintit că programul de asistenţă macrofinanciară este condiţionat de mai multe aspecte, între care buna guvernare şi lupta împotriva corupţiei.

"Va trebui să semnăm un memorandum de înţelegere, pentru care aşteptăm aprobarea finală a programului din partea parlamentarilor", a subliniat el.

În 2023, guvernul ucrainean se aşteaptă să primească 370 de milioane de dolari (364 de milioane de euro) din partea SUA, pe care Congresul urmează să-i aprobe, a precizat Şmîhal.

Premierul ucrainean a mai spus că o a treia componentă a ajutorului financiar internaţional va fi reprezentată de un nou program de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.