10 schimbări legislative care vor afecta firmele din România în 2025-2026

1. Cont bancar obligatoriu pentru toate firmele

Una dintre cele mai importante schimbări aduse de lege este obligativitatea deținerii unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului. Noua regulă se aplică tuturor persoanelor juridice – firme, PFA-uri, asociații familiale, liber-profesioniști și alte entități economice. Pentru firmele nou-înființate, termenul de deschidere este de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

Miza este eliminarea „economiei gri”, unde unele societăți operau exclusiv în numerar, îngreunând trasabilitatea fluxurilor financiare. De acum, lipsa unui cont bancar nu mai este doar o neconformitate, ci poate atrage sancțiuni considerabile.

2. Amenzi și risc de inactivitate pentru firmele fără cont bancar

Nerespectarea obligației privind contul bancar devine contravenție sancționabilă cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei. Însă cea mai severă consecință este declararea firmei ca „inactivă fiscal” – un statut care blochează imediat deductibilitatea cheltuielilor și dreptul de deducere a TVA-ului și pune compania într-o zonă de risc ridicat.

O firmă declarată inactivă nu poate participa la licitații publice, nu poate deduce cheltuielile în relația cu partenerii de afaceri, iar toate facturile emise devin nerecunoscute fiscal pentru clienți. Practic, compania este împinsă spre suspendarea activității sau lichidare.

Citește și: Reguli noi ANAF 2026: se schimbă eșalonarea la plată pentru firme

3. Dizolvarea automată a firmelor inactive după un an

Pentru prima dată, legislația prevede un mecanism automat de dizolvare a companiilor declarate inactive fiscal și care nu își recuperează statutul în maximum 12 luni. ANAF este obligată să ceară în instanță dizolvarea firmei, indiferent dacă aceasta are sau nu datorii.

În plus, dacă firma are inactivitate temporară înscrisă în Registrul Comerțului, dizolvarea poate fi cerută după expirarea perioadei de inactivitate. Este o măsură radicală, dar menită să curețe mediul de afaceri de societăți fără activitate reală sau folosite în scopuri ilicite.

4. Nedepunerea bilanțurilor atrage direct inactivitatea

Un alt element de impact major este faptul că ANAF va declara automat inactivă o companie care nu depune situațiile financiare anuale la maximum cinci luni după termenul legal.

Această prevedere obligă administratorii și contabilii să respecte cu strictețe termenele. Pentru companiile mici sau pentru cele aflate în reorganizare, riscul este semnificativ: o simplă întârziere poate duce la blocarea activității.

5. Plățile moderne devin obligatorii pentru toate firmele

Legea schimbă fundamental relația firmelor cu numerarul. Toate entitățile economice sunt obligate să accepte plăți prin mijloace moderne – card bancar, transfer digital sau aplicații de plată. Operatorii economici trebuie să se doteze cu POS sau terminale similare, iar instituțiile acceptante sunt obligate să instaleze echipamentele în maximum 30 de zile de la cererea firmei.

Este o schimbare structurală care scoate din discuție funcționarea „doar pe cash”. Comerțul tradițional și micile afaceri din mediul rural vor avea nevoie de investiții minime, dar obligatorii, în digitalizare. Măsura reduce evaziunea și închide portițele de ocolire a fiscalizării.

6. Noul contract de fideiusiune – garanție personală pentru datoriile fiscale

Companiile care solicită eșalonarea sau modificarea eșalonărilor de plată vor trebui să depună un contract de fideiusiune în formă autentică. Documentul trebuie semnat de beneficiarii reali ai companiei sau de o persoană fizică ori juridică ce poate garanta obligațiile fiscale restante.

În practică, acest lucru înseamnă că administratorii sau acționarii vor garanta cu bunurile proprii, ceea ce schimbă fundamental modul în care firmele tratează datoriile la stat. Riscul personal pentru antreprenori crește, iar eșalonarea devine un instrument mai greu accesibil.

7. Majorarea capitalului social minim la 5.000 lei pentru firmele cu venituri peste 400.000 lei

Noua lege introduce pentru prima dată o diferențiere a capitalului social minim în funcție de cifra de afaceri. Astfel:

- SRL-urile care depășesc 400.000 lei cifră de afaceri trebuie să aibă un capital social de cel puțin 5.000 lei.

- Firmele nou-înființate pornesc cu 500 lei capital social.

Companiile existente au la dispoziție doi ani pentru a-și actualiza capitalul. În caz contrar, Registrul Comerțului poate cere dizolvarea firmei. Este o măsură care încurajează capitalizarea minimă a companiilor și descurajează firmele cu capital de 200 lei care derulează afaceri de milioane.

Citește și: ANAF și Finanțele lansează noi aplicații digitale: De la buget electronic la scanarea bonurilor fiscale cu AiBon

8. Licitațiile ANAF devin integral digitale

ANAF va vinde bunurile sechestrate printr-o platformă electronică națională. Licitațiile vor fi anunțate online, ofertele depuse digital, iar procesele-verbale vor fi semnate cu semnătură electronică calificată.

Taxa de participare este de 10% din prețul de pornire, iar licitațiile se pot desfășura pe o perioadă cuprinsă între 5 și 30 de zile. Procedura crește transparența și reduce suspiciunile privind vânzările subevaluate din procedurile de executare silită.

9. Transferul părților sociale devine un proces strict supravegheat fiscal

Cesiunea părților sociale pentru firmele în care se schimbă controlul va fi opozabilă ANAF doar dacă în 15 zile de la efectuare este notificată tranzacția și este prezentat certificatul de atestare fiscală. Dacă firma are datorii, cesionarul sau cedentul trebuie să constituie garanții.

Registrul Comerțului nu va înregistra transferul fără acordul ANAF privind garanțiile, iar dacă acestea nu sunt stinse în 60 de zile, organul fiscal le poate executa.

Măsura înăsprește regulile pentru vânzarea firmelor și limitează tranzacțiile netransparente.

10. ANAF poate bloca finanțările către primăriile care nu aplică legea fiscală

O prevedere cu impact indirect, dar important pentru mediul de afaceri, este posibilitatea Ministerului Finanțelor de a solicita blocarea cotelor defalcate către primăriile care nu aplică corect legislația – de la registrul agricol până la taxele locale și deciziile de impunere.

În practică, acest lucru poate genera întârzieri în plățile către firmele care au contracte cu autoritățile locale, dar și presiuni suplimentare asupra primăriilor mici, unde capacitatea administrativă este redusă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.