Barajul Brumadinho este administrat de a treia cea mai mare companie de minerit din lume, Vale, companie care, în istoria recentă, a mai fost responsabilă pentru o catastrofă similară, din noiembrie 2015, din orașul Mariana. Ruperea barajului a făcut ca 60 de milioane de tone de ape uzate să se prăvălească asupra unui sat din împrejurimi. Se pare că șefii companiei știau încă din 2013 de problemele de structură a barajului.

Într-un inventar al evenimentelor similare, apar și două dezastre ”made in Romania”. În noaptea de 30 octombrie 1971, a cedat barajul de la Certej, iar sterilul de diverse tipuri care era depozitat încă din 1936 s-a prăvălit asupra Certejului de Sus și ucigând 89 de oameni. Șase blocuri de locuințe și șapte case au fost distruse. Autoritățile României comuniste au anunțat oficial moartea a numai 48 de persoane. Investigația ulterioară a arătat că nivelul sterilului stocat era mai mare decât cel pentru care fusese proiectat barajul. În plus, diversele tipuri de deșeuri miniere au afectat stabilitatea haldelor.

Dezastrele din România

Pe 30 ianuarie 2000, a cedat barajul de la Baia Mare care zăgăzuia 100.000 m³ de ape cu cianuri, rezultate din exploatarea unr zăcăminte aurifere de către compania ”Aurul” SA, un joint venture între statul român și compania australiană Esmeralda Exploration. Au fost contaminate apele Tisei și apoi Dunării. Pe cursul Tisei de pe teritoriul Ungariei, fauna acvatică a fost distrusă în întregime, iar 2,5 milioane de unguri au rămas fără surse de apă potabilă. Se estimează că nici până astăzi, ecosistemul de pe Tisa nu s-a restabilit în întregime. Peste cinci săptămâni, a cedat și barajul de la Baia Borșa și alte 20.000 de tone de ape contaminate cu plumb, zic și cupru s-au revărsat în Tisa.

Citește și: Accidentele de muncă, o calamitate pentru economia României

Compania a minimalizat efectele dezastrului, punând peștii morți pe seama iernii friguroase. Cum minciuna era stridentă, a dat apoi vina pe autoritățile din Ungaria și Serbia spunând că acestea vor să ascundă nivelul de poluare al Tisei provocat de fabricile de pe teritoriul lor. Incidentul de la Baia Mare este socotit cel mai mare dezastru ecologic din Europa de după Cernobîl.

Ce-i drept, nici vecinii unguri nu sunt mai breji ca noi. Pe 4 octombrie 2010, a cedat barajul de la fabrica de aluminiu Ajka, iar ”noroiul roșu”, rezultat din transformarea bauxitei în oxid de aluminiu, a ucis 10 oameni. Poluarea a afectat și Dunărea. Mai mulți oficiali ai companiei MAL au fost arestați, însă toți au fost achitați în 2016. Tot pe 4 octombrie 2010, un incident similar a avut loc la o mină de titan din Mozambic, unde un om și-a pierdut viața.

Cea mai mare catastrofă

Tot goana după aur a provocat dezastrul de la Merriespruit. Autoritățile știau de mai mulți ani că barajul lacului de decantare trebuia consolidat, dar nu au făcut nimic până când, pe 22 februarie 1994, în urma unor ploi abundente, barajul a cedat iar un val de 2,5 metri înălțime a ucis 17 oameni. 

Însă cea mai mare catastrofă de acest tip a avut loc pe 19 iulie 1985 la Val di Stava, Italia. Două diguri au cedat unul după altul, iar 268 de oameni au murit. S-a calculat că viteza apelor uzate care au lovit satul din nordul Italiei era de 90km/h. Spre deosebire de celelalte cazuri, 10 persoane au fost condamnate la diferite pedepse cu închisoarea într-un proces care s-a terminat în 1992.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.