Amânarea ratelor bancare. Cine sunt românii afectați indirect de criză

Exprimându-și speranța că normele de aplicare ale ordonanței - menite să clarifice o serie de aspecte - vor fi finalizate luni, cel mai târziu joi, Cîțu a arătat că un termen care produce neclarități este ce înseamnă că pot beneficia de amânarea ratelor și românii care sunt afectați „indirect”.

„Când am spus afectați „indirect” am vrut să extindem aria celor care pot să beneficieze de această facilitate. Poți să ai o situație de o familie în care unul dintre soți are venituri, iar celălalt nu are venituri. Am inclus, pe de altă parte, doar pe cei care nu aveau restanțe, pentru că vrem să fie foarte clar că ne ocupăm de cei care sunt buni platnici și care nu din vina lor au avut astăzi această situație. Tot aceștia vor fi și cei care vor primi șomaj tehnic” - a explicat Cîțu la postul de televiziune Digi24.

„Am trecut prin criza din 2008 și știu că e foarte important să fie lichiditate în sistem, dar de data aceasta aveam și acest cost al șomajului, care este foarte mare și problema e cum ne finanțăm. Trebuie ca toate instituțiile să funcționeze, inclusiv sectorul financiar-bancar. Chiar ieri am returnat TVA, chiar peste media ultimilor 5 ani, 2 miliarde și ceva de lei, și vom returna în aprilie cu control ulterior. Punem banii în piață, injectăm mult mai repede, ca aceste companii să aibă bani să plătească și ele facturile”, a spus șeful de la Finanțe.

Citește și Florin Cîțu anunță: Ceea ce plătim noi astăzi, vom plăti prin taxe în viitor

În același timp, el a arătat că „în această amânare a ratelor nu intră comisioane, nu intră dobânda compusă, pentru că există o diferență între dobândă și dobânda compusă. În fiecare lună ar fi fost o dobândă compusă. Aceste lucruri nu intră nicăieri, iar acea dobândă este doar o sumă, pentru că rata lunară înseamnă principal, plus dobândă, plus comisioane. Doar o parte din această rată lunară pe care băncile n-o mai primesc se va recapitaliza. Și nu înseamnă dobânda la dobândă, înseamnă dobândă la un alt capital, care se va plăti pe termen lung”, a explicat ministrul.

„Puteam să punem comisionul, puteam să punem rata la principal și dobânda la principal, dar era suma mai mare. Până la urmă, trebuie să înțelegem că toată lumea trebuie să suporte acest cost. Dacă nu se punea și apăreau aceste pierderi, era corect ca acele pierderi să fie transferate după aceea asupra celor care plătesc rate, pentru că vor fi și români care vor plăti”, a punctat Florin Cîțu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.