ANAF, armă nouă împotriva firmelor cu datorii: schimbări majore în Legea insolvenței

De ce e nevoie de modificări

Potrivit Ministerului Justiției, legislația privind insolvența este crucială pentru funcționarea mediului de afaceri și pentru evaluarea riscului investițional. Procedurile actuale trebuie adaptate astfel încât să asigure o lichidare sau o restructurare ordonată a companiilor aflate în dificultate, dar și să prevină situațiile în care insolvența este folosită abuziv pentru a evita plata obligațiilor către stat și creditori.

Modificările sunt integrate în Planul Bugetar-Structural Național 2025-2031, unde este prevăzută actualizarea legislației insolvenței pentru a reduce „gap-ul de TVA” și pentru a sancționa administratorii care introduc în mod voit firmele în insolvență și apoi în faliment.

Răspundere mai dură pentru administratori

Una dintre direcțiile principale ale noilor reglementări este consolidarea regimului de răspundere a administratorilor. Printre măsurile propuse se numără:

• posibilitatea de atragere a răspunderii și pentru administratorii „de facto”, nu doar cei formali;

• interdicția de a fonda societăți timp de cinci ani pentru cei găsiți vinovați de aducerea firmei în insolvență;

• extinderea interdicției de a ocupa funcții de conducere și pentru administratorii de facto;

• excluderea din funcția de administrator special a celor împotriva cărora s-a deschis acțiune în atragerea răspunderii;

• reglementarea explicită a cazului în care bunurile sunt vândute către afiliați în frauda creditorilor;

• prezumția că nedepunerea situațiilor financiare și fiscale echivalează cu neținerea corectă a contabilității.

Citește și: CCR se spală pe mâini: instanțele să decidă dacă se poate popri!

Recuperarea datoriilor și transparență mai mare

Pentru a îmbunătăți gradul de recuperare a creanțelor, mai ales cele fiscale, autoritățile propun:

• prezentarea motivelor detaliate pentru prioritizarea anumitor plăți curente;

• notificarea ANAF cu 15 zile înainte de depunerea cererii de deschidere a insolvenței;

• comunicarea electronică a rapoartelor și planului de reorganizare către toți creditorii;

• includerea unor informații suplimentare în tabelul creanțelor;

• limitarea numărului de creditori afiliați în comitetul creditorilor.

Accelerarea procedurilor

Un alt obiectiv central al pachetului este reducerea duratei procedurilor de insolvență. Printre soluțiile anunțate se află:

• verificarea periodică a situației debitorului pentru a decide rapid trecerea la faliment;

• valorificarea bunurilor prin licitație publică după un termen limitat;

• închiderea procedurii imediat după îndeplinirea obligațiilor din planul confirmat, chiar dacă există creanțe curente nesoluționate, dar fără impact asupra viabilității companiei;

• crearea unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorilor judiciari;

• atribuții suplimentare pentru practicienii în insolvență, menite să încurajeze finalizarea mai rapidă a dosarelor.

Ce urmează

Proiectul de lege urmează să fie promovat în perioada următoare, în cadrul al doilea pachet de reforme. Autoritățile consideră că aceste schimbări vor contribui nu doar la îmbunătățirea climatului economic, ci și la reducerea deficitului bugetar, prin creșterea nivelului de colectare a taxelor și impozitelor de la companiile aflate în dificultate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.